• Leu / EUR4.7607
  • Leu / GBP5.5509
  • Leu / USD4.1939
ZF 24

Unde puteţi deveni acţionari de azi: „Este vârful energeticii, un film SF transpus în realitate. Noi nu ne putem permite niciodată un accident aici“

Autor: Roxana Petrescu

8 sep 2013 2733

Încă înainte de a ajunge pe platforma centralei, am fost întâmpinaţi, pe măsură ce ne apropiam de obiectiv, de panouri pe care se arată clar că fotografiatul este interzis. Aceeaşi interdicţie s-a păstrat şi pe platforma centralei, dar şi în interiorul unităţii.

„Veţi intra pe teritoriul unui obiectiv nuclear. Accesul se face numai cu un sponsor (însoţitor). Este interzisă mâncarea, inclusiv guma de mestecat. Aparatele foto, telefoanele în cazul în care au încorporate un aparat foto, ceasurile trebuie lăsate aici“, ne-a spus scurt una dintre doamnele care se ocupau de instructajul vizitatorilor în centrală.

Măsurile de securitate dintr-un aeroport devin subit lipsite de importanţă comparativ cu cele aplicate la Cernavodă. Prima dată se trece printr-un dispozitiv care arată dacă eşti sau nu curat din punct de vedere radiologic, adică dacă nu eşti iradiat în urma unor tratamente medicale, de exemplu.

Am trecut cu bine de prima verificare. „Clean (curat)“ a arătat afişajul electronic la ieşirea mea din dispozitiv. Apoi am trecut prin nişte porţi rotative de fier şi am ajuns pe platforma propriu-zisă a centralei. Era doar unul dintre primele teste la care aveam să fim supuşi.

 

Clădire rezistentă la cutremure de 8,5 grade şi la atacuri cu avioane

Pe platformă sunt clădirile administrative şi cele cinci reactoare bine învelite în straturi groase de beton.

„Avem propriul nostru echipaj de pompieri. Este un flux continuu de oameni care lucrează în ture de câte 8-12 ore. Circa 700 de oameni lucrează în fiecare reactor. Anvelopa din beton are o grosime de trei metri. Structura rezistă la un cutremur de 8,5 grade, pot să intre avioane în ea şi nu cade. S-a turnat în mod continuu aici pentru a nu exista fisuri“, spune Adrian Lungeanu, inginerul care lucrează de 20 de ani la Cernavodă şi care a fost ghidul nostru pe parcursul vizitei.

Unităţile de la Cernavodă, prima fiind pusă în funcţiune în 1996 şi a doua în 2007, reprezintă singurele investiţii de amploare în energie făcute de statul român după Revoluţie, marea şansă a acestui proiect fiind faptul că o bună parte din lucrări era finalizată încă înainte de 1989.

Din punctul de vedere al operării, centrala de la Cernavodă este printre primele 25 la nivel mondial şi niciodată aici nu a fost înregistrat vreun incident. Practic, faptul că nu-ţi este permis să greşeşti niciodată face din ramura nucleară vârful de lance al industriei energetice.

„După acea uşă verde este reactorul. Ce e în interior este un film SF transpus în realitate“

„Noi nu ne putem permite niciodată un accident aici. Este vârful energeticii“, spune inginerul.

Centrala de la Cernavodă a fost proiectată utilizând tehnologia canadiană CANDU şi generează energie electrică aproximativ în acelaşi mod în care produce electricitate o termocentreală. Numai combustibilul este diferit. În loc de cărbune, la Cernavodă se folosete uraniu natural, extras de Compania Naţională a Uraniului.

Mai departe acest uraniu este transformat în fascicule de combustibil la Fabrica de Combustibil Nuclear de la Piteşti, sucursală a Nuclearelectrica. În interiorul unei reactor există o zonă activă orizontală formată din 4.560 de fascicule de combustibil, amplasate în 380 de tuburi din aliaj de zirconiu, fiecare astfel de tub având 12 fascicule de combustibil. În linii mari, prin scindarea atomilor de uraniu se produce căldură, care mai departe transformă apa în abur. Acest abur roteşte paletele unei turbine care pune în mişcare un generator de electricitate.

„După acea uşă verde este reactorul. În reactor nu se intră decât la intervenţii. Ce e în interior este un film SF transpus în realitate“, ne spune inginerul însoţitor.

 

Angajatul contaminat

Dacă în interiorul reactorului presa nu a avut acces, a putut însă intra în camera de comandă, creierul de unde se conduce toată această maşinărie energetică. Fiecare din cele două reactoare funcţionale are o astfel de cameră de comandă.

„Există o cameră de comandă principală şi una secundară pentru situaţii de urgenţă. Toate sistemele de securitate din centrală sunt dublate.“

Şi aici accesul a fost restricţionat din motive de siguranţă. Camera de control se compune din sute de butoane, iar angajaţii Nuclearelectrica au dorit să-şi ia toate măsurile pentru ca nu cumva din greşeală cineva să activeze vreo comandă.

„Când intrăm în camera de comandă nu vom trece de o anumită linie. Sunt foarte multe butoane acolo şi nu trebuie să riscăm activarea vreunuia.“

Reţinusem că nicăieri nu ai voie cu mâncare, dar chiar în faţă noastră un angajat urca treptele cu câteva caserole.

„În zona camerei de comandă doar doi oameni au voie să mănânce, cei care trebuie să stea mereu la panou. Programul de pregătire pentru un dispecer poate dura şi 6 ani. Ca să ajungi aici, începi de jos. În total sunt 20 de dispeceri care lucrează în 6 ture.“

Nu am stat foarte mult nici în camera de comandă, iar la ieşirea din clădire am mai avut parte de o verificare, de data aceasta ceva mai deosebită. Fiecare dintre noi a intrat într-un dispozitiv de metal pentru a vedea dacă am fost sau nu contaminaţi. Obiectele pe care le-am avut noi, pixurile sau agendele, au fost puse şi ele în nişte cutii sub forma unor seifuri pentru a vedea dacă au fost contaminate. La unul dintre însoţitori a apărut cu roşu semnalul „contaminat“. După câteva momente de panică, ni s-a explicat că nu este nimic grav, că acea alarmă de contaminare se activase deoarece casca purtată de respectiva angajată se încărcase cu forţă electrostatică. Cum s-a decontaminat? Simplu, a spălat casca cu apă.

„De zece ani de când lucrez aici nu am luat doza unei radiografii“, ne dă asigurări Adrian Lungeanu.

 

Un colos secret în ochii lumii

Pe toată perioada în care această companie a funcţionat a fost văzută şi de cei din afară, şi de către angajaţi ca un terioriu destinat numai oamenilor înalt specializaţi, din cauza caracterului extrem de sensibil al industriei nucleare.

De anul acesta însă la vârful Nuclearelectrica a fost adusă Daniela Lulache, fosta şefă a Fondului Proprietatea, un om fără niciun pic de experienţă în acest domeniu.

În funcţia de director operaţional a fost numit Ionel Bucur, actualul director general al CNE Cernavodă, care ocupă această funcţie din 2007.

Mai mult, de azi statul va scoate la vânzare 10% din acţiunile Nuclearelectrica, deschizând astfel poarta secretelor nucleare şi altor părţi, nu doar celor specializate în acest domeniu.

Este acesta un risc? Sub presiunea unor acţionari minoritari s-ar putea lua decizii care să aducă atingeri securităţii nucleare de dragul unor dividende mai mari?

„Nu este niciun pericol. Nimeni nu se joacă cu securitatea nucleară. Conştiinţa securităţii nucleare este foarte puternică“, spune Lulache.

Noua conducere a Nuclearelectrica prog­nozează creşterea cifrei de afaceri cu circa 38% în cinci ani, de la 1,65 mld. lei în 2012 la 2,29 miliarde de lei în 2017, şi creşterea de 3,6 ori a profitului brut, de la 67 mil. lei în 2012, la peste 240 mil. lei în 2017, potrivit indicatorilor de performanţă asumaţi de administratori.

Care va fi însă contribuţia contextului de piaţă, marcat de liberalizarea preţurilor la energie, şi cât din acest profit va fi în realitate aportul managementului privat?

„Din liberalizare, de acolo vine creşterea absolut semnificativă a profitului. Apoi va fi şi un proces de optimizare a societăţii“, explică Lulache.

Din această listare, în conturile Nuclear­electrica ar putea intra circa 60 de milioane de euro, o sumă care putea fi atrasă cu uşurinţă de de la bănci, nu neapărat prin bursă.

„Prin listare are loc transformarea unui colos industrial într-o companie modernă, conectată la pieţele de capital. Nuclearelectrica este într-un moment în care şi-a demonstrat valenţele, dar acum ne conectăm şi la fluxurile de capital, nu doar la cele tehnice. Scopul acestei listări nu este generat de nevoia de capital a Nuclearelectrica, ci de dezvoltarea pieţei de capital, de imple­mentarea unor standarde specifice pieţei de capital în această companie, a guvernanţei corporatiste“, a mai spus Lulache.

 

Reactoarele 3 şi 4 şi mixul de energie

Ce se întâmplă însă cu proiectul reactoarelor 3 şi 4, în care compania este implicată, şi care în primă fază va genera costuri? Care sunt planurile pe termen lung de dezvoltare ale Nuclearelectrica ce pot fi înlesnite prin listare? Ce se întâmplă cu reorganizarea sistemului energetic prin cuplarea producătorilor din surse diferite pentru a avea un mix energetic, aşa cum au şi alţii?

„Un acţionar vrea dividende, profit. Ne dorim ca EnergoNuclear (compania de proiect pentru reactoarele 3 şi 4 – n.red.) să se întâmple. Suntem promotori ai acestui proiect, dar ne dorim o poziţie minoritară“, a explicat Lulache.

Săptămâna trecută, de exemplu, noul management privat de la Transelectrica, transportatorul naţional de energie, spunea că estimează o scădere a consumului de 4% pe an până în 2017. Unde mai încap atunci două reactoare nucleare?

„Hai să nu ne uităm la ce spune Transelectrica, pentru că nu ştiu dacă are capacitatea de prognoză pe termen scurt. Îşi asumă din nou un rol pasiv, când de fapt Transelectrica trebuia să se ocupe de interconectări. Şi oportunităţile de dezvoltare pentru alţi producători depind de Trans­electrica“, a spus Gabriel Dumitraşcu, actualul şef al direcţiei de privatizare din Departamentul Energie, fostul şef al OPSPI, instituţie implicată de altfel în aducerea de manageri privaţi în companiile din energie.

Potrivit acestuia, Nuclearelectrica nu va mai participa financiar la proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, care a ajuns să fie evaluat la peste 6 miliarde de euro de la valoarea iniţială de 2 miliarde de euro, ci doar cu clădirile şi terenul. Dumitraşcu a mai spus că acordul pentru reactoarele 3 şi 4, în care mai sunt implicaţi alături de stat ArcelorMittal Galaţi şi Enel (Italia), a fost extins până la finalul acestui an.

În ceea ce priveşte alipirea Nuclearelectrica la alte unităţi de producţie astfel încât să se for­meze acel coş de energie, reprezentanţii companiei spun că acesta este un plan puţin probabil, mai ales după listare.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 09.09.2013

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7607
Diferență: 0,0904
Ieri: 4.7564
Azi: 4.1939
Diferență: 0,1385
Ieri: 4.1881
Azi: 5.5509
Diferență: -0,2713
Ieri: 5.5660
Azi: 4.1976
Diferență: 0,2053
Ieri: 4.1890