Una dintre misiunile Ministerului pentru Societatea Informaţională este de a promova producţia software din România şi intenţionează să organizeze un târg la care să participe firmele româneşti din acest domeniu pentru a-şi face mai bine cunoscute produsele, a declarat ministrul Alexandru-Răzvan Cotovelea la ZF Mobilio ’14.
“Intenţionăm ca în luna septembrie, împreună cu mass media şi cu producătorii de software să realizăm un târg în care fiecare companie, de simensiuni mari sau mici, să încerce să-şi prezinte producţiile proprii şi să stimuleze efervescenţa în acest domeniu”, a declarat Cotovelea.
Cele mai importante declaraţii făcute de Alexandru-Răzvan Cotovelea:
Începem să fim tot mai depedenţi de legăturile pe care le creăm cu telefoanele inteligente, tabletele, PC-urile şi cu diferite programe.
Încercăm să promovăm producţia de software în România şi să stimulăm prezentarea către public.
Intenţionăm ca în luna septembrie, împreună cu mass media şi cu producătorii de software să realizăm un târg în care fiecare companie, de simensiuni mari sau mici, să încerce să-şi prezinte producţiile proprii şi să stimuleze efervescenţa în acest domeniu.
Există nevoia de o corelare în acest domeniu, siguranţa cibernetică este definitorie în sistemele guvernamentale.
Nu putem investi în continuu în infrastructuri, baze de date care să comunice între ele, fără să asigurăm securitatea cibernetică. Cu cât proiectăm mai bine infrastructurile nostre de IT, cu atât ne putem asigura o securitate cibernetică de mare nivel care să ne asigure un comfort mai mare.
La nivel naţional, atacurile cibernetice serioase sunt în creştere, au ţinte foarte bine definite, doresc preluarea unor informaţii care iniţial par că nu reprezintă un element important, dar anumite baze de date pot fi foarte importante pentru anumite instituţii.
Avem acum o nouă lege pentru securitatea cibernetică.
Am ieşit public zilele trecute când am menţionat că, apropo de declaraţia mea în cadru informal cu ANAF, lucrurile sunt foarte clar evidenţiate. Am avut o discuţie extrem de bună cu ministrul finanţelor publice şi cu preşedintele ANAF. Avem o idee foarte clară ce trebuie să întreprindem, dezvoltarea capabilităţilor de prelucrare a datelor, aici fondurile sunt deja indentificate, un program special al Băncii Mondiale de aproximativ 70 mil. euro, încep imediat în perioada următoare după ce vor spune clar cum trebuie dezvoltată această infrastructură.
De aceea vom dezvolta serviciile pentru persoane fizice şi juridice, astfel încât întreg dialogul persoanelor juridice cu ANAF să fie complet informatizat până în 2016. Trebuie să lăsăm cetăţeanului opţiunea. Dacă doreşte să interacţioneze cu un funcţionar ANAF, e posibil, dacă doreşte să utilizeze numai mijloacele informatice, acest lucru va fi realizat până la finalul lui 2016.
O altă dimensiune sunt capabilităţile ghişeu.ro. e utilizat acum de persoanele publice. Aici ministerul nostru e principalul beneficiar. Dorim până la finele anului să extindem gama de servicii şi să oferim posibilitatea mult mai multor autorităţi publice să se înscrie în acest sistem funcţional.
Persoanele care au cultura acestui sistem vor plăti impozitele de acasă, dar rămâne şi opţiunea de a merge şi plăti la ghişeu. Noi dorim să dezvoltăm aceste servicii cu impact major la colectare.
Avem studii care arată că informatizarea a crescut de peste trei ori capabilităţile de colectare.
Vom investi în Casa de Sănătate unde un sistem stabileşte foarte clar cum se vor folosi fondurile.
Privatizarea Poştei şi a Romtelecom sunt priorităţi guvernamentale. Calendarul e până la finele semestrului vom avea o proiectare foarte exactă din partea unei echipe de consultanţi, şi preşedintele comitetului de privatizare va veni cu o analiză pentru a vedea care este cea mai bună metodă din punct de vedere financiar şi ca timp. Poate fi un IPO, o negociere directă. Tind să cred că dacă cifrele, strategia consultanţilor, va fi rentabilă pentru guvern, negocierea directă este cea mai bună.
Valoarea reală e undeva între 300 şi 600 mil. euro, şi va fi o negociere foarte dură, pentru că noi credem că acest operator are un potenţial de piaţă extraordinar. Numai dacă ne referim la investiţiile în curs de pregătire şi cele care vor urma, oferă o infrastructură extraordinară pentru noi tipuri de servicii. Cuantificând acest potenţial, e absolut necesar să cerem un preţ corect, având în vedere că e unul dintre primii trei jucători în piaţa locală şi ar putea fi un jucător regional important.
Mandatul unui ministru nu depinde numai de prestaţia ministerială. Cu cât mandatul e mai bine definit şi mai acoperitor, limita unui mandat e de patru ani de zile, cu atât lucrurile pot fi mai uşor cuantificate.
Vreau să avansăm determinant cu privatizarea Poştei şi vânzarea pachetului Romtelecom, să stabilit proiectele pentru ciclul 2014-2020 nu numai pe partea IT ci şi la posibilităţile financiare ale celor din zona privată pentru proiecte de cercetare şi dezvoltare pentru care vor găsi o susţinere consistentă.
Mă voi concentra pe elaborarea de politici publice clare, care să dea o imagine cât mai bună a ceea ce înseamnă sectorul IT&C pentru România. E unul dintre cele mai importante sectoare în economia românească, cu multă valoare adăugată.
Până deunăzi comisionul pentru plata online era unul destul de mare. Existau destul de multe plângeri. Cetăţeanul care realiza plata ajungea la 3% din valoarea plăţii. Acum am ajuns la procente de 1%. Există un demers pe care îl facem de mai mult timp. A determina autorităţile publice locale să acopere acest comision. Pentru entităţi care nu au disponibilităţi financiare foarte mari prin colectarea de impozite, aceste sume contează. Atunci căutăm un mecanism prin care Ministerul Finanţelor să ajute autorităţile publice locale să plătească acest comision astfel încât contribuabilul să plătească zero comision.
Avem studii care demonstrează că ăntr-un sector când autoritatea publică locală s-a integrat în chiseu.ro, creşterile colectării au fost de peste 3 ori, 3,5 ori.
