Proiectul de buget al României pentru 2026 marchează un moment-cheie în procesul de consolidare fiscală, mizând pe creşterea veniturilor bugetare, controlul strict al cheltuielilor curente şi un nivel record al investiţiilor publice, arată o analiză realizată de Valentin Tătaru, economistul şef ING Bank România, şi Ştefan Posea, economist ING Bank România.
Analiza evidenţiază că ţinta de deficit de 6,2% din PIB este, în linii mari, credibilă, însă principalele riscuri ţin de implementarea măsurilor şi de capacitatea administraţiei de a susţine ritmul consolidării fiscale într-un context economic şi politic complicat.
În acelaşi timp, ING consideră că ipotezele oficiale privind creşterea economică de 1% şi o inflaţie medie de 6,5% sunt uşor optimiste. Astfel, succesul strategiei bugetare va depinde nu doar de arhitectura măsurilor propuse, ci şi de disciplina politică, de execuţia bugetară şi de absorbţia eficientă a fondurilor europene.
ING estimează pentru 2026 o creştere economică de 0,6% şi o inflaţie medie de 7,6%, existând riscuri ca ea să fie mai mare pe fondul preţurilor ridicate la petrol.
În opinia celor doi economişti, ajustarea bugetară este construită în principal pe partea de venituri, prin majorări de taxe şi îmbunătăţirea colectării, în timp ce cheltuielile curente sunt menţinute sub control strict.
Totodată, bugetul pune un accent puternic pe investiţiile publice, estimate la aproximativ 8% din PIB, cel mai ridicat nivel înregistrat până acum, susţinute în mare parte din fonduri europene şi din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă. Potrivit economiştilor ING Bank, această abordare urmăreşte să limiteze impactul negativ al consolidării fiscale asupra economiei şi să susţină creşterea pe termen mediu.
Pe termen mediu, autorităţile prevăd o reducere treptată a deficitului în perioada 2027-2029, de la 6,2 % din PIB în 2026 la aproximativ 3,2 % până în 2029. Această traiectorie implică o perioadă de ajustare prelungită, reflectând atât amploarea dezechilibrului iniţial, cât şi dorinţa de a evita o încetinire excesivă a creşterii economice, se arată în analiză.
De asemenea, se preconizează că datoria publică va creşte în continuare pe termen scurt, de la un nivel estimat de 61,8 % din PIB în 2026 la 63,9 % în 2029. Deşi acest nivel rămâne gestionabil în contextul european, el reduce rezervele fiscale ale României şi sporeşte sensibilitatea la şocurile legate de creştere economică sau de finanţare, spun economiştii ING.
