Numărul de mici comercianţi din România este în scădere, nu în creştere. Cornershop-urile dispar din ce în ce mai mult, durata lor de viaţa lor este din ce în ce mai mică, a declarat Velin Ganev, CEO Danubius în cadrul conferinţei ZF Retail Summit 2025.
”Există un fenomen care trebuie să ne îngrijoreze. Numărul de comercianţi din România nu este în creştere, ci în scădere. Retailul suferă la un nivel micro. Noi am construit un ecosistem în care încercăm să ajutăm companiile mici şi foarte mici să câştige nu neapărat din produsele pe care ei le vând în mod tradiţional, ci prin produse care nu s-au gândit că le pot aduce venitori suplimentare. De exemplu, niciun comerciant nu s-a gândit până acum că poate să câştige bani din încasarea de facturi la utilităţi”.
Velin Ganev a spus că numărul de comercianţi care folosesc case de marcat este undeva la 400-430.000 de unităţi unice, companii propriu-zise. Comparativ, în Bulgaria sunt 320.000. ”Numărul din România este extraordinar de mic. Am observat în 2021-2022 încă un fenomen foarte îngrijorător. Dacă până ieri comercianţii aveau 3-4-5 zone de casierie, în acest moment s-au redus semnificativ la una, două maxim. Asta înseamnă că există o restrângere a pieţii, nu neapărat o extindere a ei. Brandurile mari sau companiile mari, retailerii mari într-adevăr se extind, îşi extind activităţile. Dar ei sunt doar o parte din piaţă. Cei mici, cornershop-urile, dispar din ce în ce mai mult. Durata lor de viaţa lor este din ce în ce mai mică”.
Ce a mai declarat Velin Ganev:
►Danubius este de 30 de ani de zile prezent în piaţă ca furnizor de soluţii fiscale pe zonă de retail, în special în zona de IMM-uri. În ultimii 3 sau 4 ani am văzut o diversificare a modalităţilor de plată. Iar retailerii au început să acorde o mare atenţie la tot ce înseamnă analiză a datelor, pe care până acum nu ştiau cum să le folosească.
►Noi lansăm pentru retaileri un echipament fiscal care se numeşte BlueCash 500, o continuare a investiţiilor făcute în ultimul an. Tot în 2025 am lansat şi primă imprimantă fiscală cu bonul fiscal total digital. Investim foarte mult în informaţie şi în digitalizarea informaţiilor.
►Când vorbim de centrul unui oraş, gen Bucureşti sau Cluj, este clar că cei care deschid în centrul oraşului se adresează unui specific de clienţi. De regulă, turişti. Ei aduc cel mai mare aport de vânzări în centrul oraşului.
►Când ne adresăm populaţiei, trebuie să ne gândim ce anume şi unde deschidem. Nu poţi să deschidiţi un Mobexpert pe Calea Victoriei, dar poţi deschide un magazin cu obiecte de artă.
► Eu consider că România este o piaţă imensă, atât de virgină, încât există foarte, foarte mult loc de creştere în toate direcţiile posibile şi imposibile. Practic, noi ne-am renăscut în anul 2007, când am intrat în UE.
►Noi suntem foarte uşor manipulabili, ca şi populaţie vorbim. Învăţăm repede, vedem ce se întâmplă şi implementăm. Problema este că suntem ca un val, ne ducem într-o zonă, ne ducem în cealaltă zonă. Trebuie să există un echilibru. Echilibrul se creează cu timp şi cu educaţie. În ultimii 5-6 ani vedem un nivel de educaţie, mai ales în zona de retail, deja spre creştere. În retailul mic, noi să le arătăm prin tehnologie şi îşi iau exemple de la jucătorii mari.
►Aşa cum a necesitat 30 de ani să ne dezmeticim din comunism, aşa ce mai probabil o să dureze încă puţin timp până când începem să ne dăm drumul şi spre zona de comerţ stradal. Eu sunt foarte optimist că tot ce înseamnă investiţii şi am respect pentru toate companiile care încă mai cred în piaţă românească.
►Trebuie să acordăm atenţie pool-ului foarte mare de comercianţi care, din păcate, au murit odată cu anul 2000 şi acum încep să se renască.
►Cred că fiecare dintre noi trebuie să facem acţiuni concrete. Nu doar să vorbim. Când spunem că ajutăm IMM-urile, chiar trebuie să facem ceva.
►Consider că în viitorul apropiat sau în viitorul îndepartat România va creşte. Zona stradală va creşte. Indiferent de situaţii. Dar va creşte odată cu numărul de turişti, cu numărul de oameni care se întorc în ţară. Oraşele mari nu înseamnă România. Bucureştiul nu înseamnă România.
►Sunt convins că viitorul este foarte bun, pentru noi cel puţin, pentru că România este o piaţă de consum. Se va dezvolta din ce în ce mai mult. Mi-aş dori să vedem din ce în ce mai mulţi comercianţi. Vrem să fie din ce în ce mai multe investiţii. Ne dorim să investim şi noi vom investi în continuare în tehnologie pentru că toţi retailerii au nevoie de tehnologie.