Industria prelucrătoare din România a trecut în septembrie printr-o nouă perioadă de scădere, potrivit Indicelui PMI lansat de BCR, care a scăzut la 47,3, sub valoarea din august şi sub pragul de 50 de puncte care indică faptul că activitatea economică din sector s-a contractat.
Producţia şi comenzile noi au scăzut cu cel mai rapid ritm din februarie. Cererea continuă să fie slabă, după cum arată evoluţia componentei de noi comenzi a indicelui, ceea ce afectează şi producţia şi ocuparea forţei de muncă. Cererea venită e pe pietele internationale este redusă şi, mai important, economia germană nu dă semne de redresare. Sectorul manufacturier din România este strâns legat de economia germană, deoarece o parte semnificativă a producţiei locale are ca destinaţie de export această piată, arată analiza publicată de Erste.
Media PMI în T3 este de 47,8 puncte, în scădere de la 51,2 în T2.
Industria prelucrătoare a avut o contribuţie de -0,1 p.p. la creşterea PIB de +0,8 % în termeni anuali în trimestrul doi din 2024.
”Judecând după datele PMI, ar trebui să ne aşteptăm la o contribuţie negativă şi în T3/2024 din partea industriei producătoare de bunuri şi am avea al doilea an consecutiv de contracţie a producţiei industriale româneşti. România rămâne poziţionată destul de jos pe lanţul valoric, exportând materii prime şi articole intermediare şi importând produsele finale. Din acest motiv, orice creştere a consumului intern are un efect limitat asupra producţiei industriale interne. Aceasta înseamnă, de asemenea, că sectorul manufacturier este foarte dependent de cererea externă”.
Atât componenta care reflectă totalul comenzilor noi, cât şi cea a comenzilor noi pentru export s-au menţinut sub 50 în septembrie, iar valorile indicilor lor au scăzut în termeni lunari, fără a arăta nicio îmbunătăţire. Bugetele restrânse ale clienţilor şi cererea slabă de pe alte piete au fost mentionate de firmele participante la sondajul BCR drept principalele motive ale evoluţiei dezamăgitoare. Numărul mai mic de comenzi a afectat, de asemenea, producţia.
Chiar dacă situaţia actuală nu pare prea bună, producătorii au rămas optimişti în septembrie, valoarea indicelui producţiei viitoare fiind cu mult peste 50, deşi cu o valoare uşor mai mică faţă de august. Planurile de extindere, campaniile de marketing şi publicitate şi investiţiile în utilaje noi menţin speranţele ridicate.
Datele Institutului Naţional de Statistică arată că scăderea producţiei în termeni anuali în sectorul manufacturier s-a datorat în principal scăderii producţiei în sectorul auto şi al produselor chimice (inclusiv pneuri şi articole din plastic). Istoric vorbind, aceste industrii au fost puternic dependente de exporturi, se arată în analiză.
Gradul de ocupare a forţei de muncă a înregistrat o tendinţă descendentă în septembrie, similar ultimelor luni, dar într=un ritm mai accentuat. Producţia slabă rămâne principala cauză, însă plecările voluntare au fost frecvent menţionate în sondaj, şi mai puţin reducerile de personal
”România continuă să aibă unele dintre cele mai mici costuri de personal din sectorul manufacturier din UE, cu cheltuieli medii anuale de aproximativ 15.000 euro per angajat., în conditiile în care media UE este de aproximativ 40.000 euro. Acest lucru ar putea atrage unele investiţii străine în acest sector pe termen lung, în special în cazul în care trendul de „near-shoring” şi „friend-shoring” câştigă mai mult teren”.
Atât preţurile factorilor de producţie, cât şi preţurile de producţie au continuat să crească în septembrie. Acest lucru se va vedea în timp şi în preţurile de consum.
