Pacienţii români nu pot avea acces la prea multe medicamente inovative dacă bugetul pentru medicamente compensate nu creşte.
Sistemul medical din România este încă departe de calitatea celui din vest şi nu vedem creşterea PIB, cea mai mare din UE, integrată în sănătate, în bugetul alocat de stat pentru medicamente compensate, care a rămas la şase miliarde de lei de câţiva ani, ceea ce împiedică aducerea pe piaţă a unor produce inovative, cu un impact real asupra calităţii vieţii, a spus la ZF Live Christian Rodseth, general manager al Janssen România, compania farmaceutică a Johnson & Johnson.
„Vedem creştere pe piaţă. Este o piaţă dinamică. Sunt multe medicamente originale care ies de sub patent, dar sunt şi multe oportunităţi. Există şi anumite dificultăţi în a opera pe piaţa românească, legate inclusiv de sustenabilitate şi transparenţă“.
Portofoliul companiei Janssen pe piaţa locală este format din 10 medicamente, ce tratează în special afecţiuni din sfera neuroştiinţelor (schizofrenie, Alzheimer), oncologie, hematologie, dar şi HIV.
În opinia lui Christian Rodseth, în viitor, numărul bolnavilor de Alzheimer şi demenţă, dar şi de cancer de prostată va fi tot mai mare, pe măsură ce speranţa de viaţă creşte, aceste afecţiuni fiind întâlnite în special la persoanele în vârstă. „Un medicament inovativ îţi poate aduce 5-10 ani în plus de viaţă. Alzheimer va fi boala viitorului în orice ţară în care speranţa de viaţă creşte. La fel şi cancerul de prostată.“ Pe de altă parte, el atrage atenţia că programele de genul celui pentru hepatită (n.red. statul a încheiat un contract cost-volum-rezultat pentru tratamentul cu Interferon free pentru pacienţii cu hepatită C) trebuie să acopere şi alte arii terapeutice, pentru a permite accesul la tratamente noi al unui număr cât mai mare de pacienţi.
„Trebuie să ne uităm şi la bolile cronice, cum este ciroza. De ce pacienţii români care au cancer pot primi medicamente inovative, dar nu şi cei cu ciroza? Este nevoie de schimbări legislative pentru a permite ca tratamentul să ajungă acolo unde este nevoie“.
Alte două zone unde se simte nevoia unei implicări mai puternice şi rapide a statului sunt legate de bolile psihice şi tuberculoză.
„Unele medicamente au intrat pe contracte cu statul, cum este cel pentru hepatită. Dar din păcate nu vedem astfel de programe pe alte arii. Dacă nu creşte bugetul statului pentru medicamente nu vor fi aduse aici medicamente inovative“, spune managerul Janssen România.
În acelaşi timp, dincolo de eventuala majorare a bugetului de medicamente, este nevoie şi de o evaluare a costurilor şi identificarea unor puncte pe care se pot opera reduceri şi creşte eficienţa. „Statul trebuie să urmărească şi dacă un anumit medicament, compensat, funcţionează, dacă ajută pacientul, altfel de ce să plăteşti pentru el?“.
În prezent, piaţa locală este o piaţă de generice, în care puţine produse de ultimă generaţie ajung la pacient, ţinând cont de preţurile mari ale acestora. Pe de altă parte, pentru a se alinia la standardele medicale, de tratament din ţările occidentale, România trebuie să găsească o soluţie pentru a creşte accesul la medicamente inovative, care au rezultate foarte bune pe anumite boli şi cresc semnificativ calitatea vieţii.
„Este o piaţă de generice, nu de produse inovative. Este o greşeală să administrezi piaţa aşa. Trebuie să aliniezi standardele de aici cu cele din Vest. Este nevoie de anumite contracte, de parteneriate cu statul, pentru produse care asigură rezultate foarte bune“.
Dintre ţările europene cu sisteme medicale extrem de eficiente în tratarea pacienţilor şi care pot oferi modele pentru România, reprezentantul Janssen aminteşte de Germania, ţară cu rezultate foarte bune la pacienţii bolnavi de cancer sau Alzheimer.
Christian Rodseth a preluat conducerea Janssen România pentru un mandat de doi ani, după ce a lucrat anterior în Africa de Sud. „E una dintre cele mai bune decizii pe care le-am luat. Am şansa să schimb lucrurile aici. Oamenii sunt pasionaţi de viaţă, e o ţară frumoasă, am colegi excepţionali“.
