Legea dării în plată este neconstituţională, încalcă o serie de principii de drept şi transmite un mesaj periculos către investitori, că legiuitorul poate interveni oricând în raporturile civile stabilite între persoane, a spus la ZF Live Flavia Popa, secretar general al BRD Soc-Gen.
„Ingerinţa statului trebuie să fie în scopul protecţiei, nu al punerii la zid a unui agent economic. Din punctul de vedere al băncilor, cel mai grav lucru este că statul a decis să intervină în activitatea unui agent economic. A decis că poate să creeze un dezechilibru într-un raport civil“.
În opinia Flaviei Popa, prin această lege, statul încalcă dreptul de proprietate, consfinţit de Constituţie, precum şi principiul accesului liber al unei persoane la activitatea economică. „E ca şi cum noi am avea o convenţie, nişte reguli, dar nu se mai aplică nimic şi dvs. îmi puteţi returna altceva decât ce v-am dat eu“.
În plus, reprezentanta BRD consideră că legea dării în plată se suprapune unor altor acte normative care reglementează acelaşi domeniu: legea insolvenţei persoanelor fizice, care intră în vigoare în 25 decembrie, şi directiva europeană 17, care va fi implementată de anul viitor.
„De unde graba? De ce această lege a trecut în două săptămâni prin camerele Parlamentului fără a fi pe agenda de discuţii? Trebuia să avem răbdare şi să transpunem directiva 17, care intră în vigoare anul viitor“.
Directiva stabileşte că statele trebuie să se preocupe de debitori, astfel încât debitorul şi creditorul să găsească o soluţie împreună.
„Proiectul de lege nu se împacă nici cu legea insolvenţei persoanelor fizice, nici cu Constituţia, nici cu Codul civil. Ajungem să avem practic trei prevederi, diferite, pentru acelaşi lucru“.
Secretarul general al BRD subliniază că un astfel de act normativ avea nevoie de un studiu de impact, nu să fie o decizie unilaterală, aleatorie.
„Practic, e ca şi cum dvs spuneţi că nu mai îmi daţi banii înapoi, ci îmi daţi o garanţie. Cum ar fi să putem returna tableta, telefonul, de unde le-am cumpărat, când vrem?“
În opinia ei, problema acestui proiect de lege este lipsa acordului părţilor, în condiţiile în care modalitatea de plată trebuie stabilită între părţi de la începutul contractului, de comun acord, şi legiuitorul nu ar trebui să intervină pe parcurs.
Ce efecte are legea dării în plată asupra programului Prima Casă ?
Unul dintre efectele votării legii dării în plată ar fi dispariţia Prima Casă, în condiţiile în care, în lipsa garanţiei statului, băncile nu ar mai continua programul.
„Aşa cum e scrisă acum legea, dacă un debitor aduce bunul în plată băncii, atunci celelalte garanţii încetează. Statul îl exonerează de răspundere şi banca rămâne cu bunul şi pierderea. Ceilalţi garanţi nu mai sunt răspunzători pentru plata datoriei“.
Comparând cu Ordonanţa 50, care a intervenit de asemenea în contractele bancare existente, secretarul BRD spune că diferenţa este modalitatea de intervenţie a statului, care în cazul ordonanţei doar a cerut transparentizarea dobânzilor. „Înţelegerea dintre părţi a fost doar mai bine explicată, nu schimbată“, spune ea.
În cazul aplicării legii în forma actuală, impactul asupra BRD va fi, totuşi, nesemnificativ, Flavia Popa adăugând că băncile se vor adapta, vor găsi soluţii pentru a continua activitatea în condiţii de siguranţă. „Dar ca jurist, nu pot să văd ca legea să aibă viaţă lungă, este neconstituţională“.
Reprezentanta BRD a adăugat că se poate ca votul în comisii să nu fi fost doar pe criterii obiective, ci un pic sentimental, pentru că membrii povesteau despre creditele lor, ale rudelor, prietenilor. „Părea că nu mai luau deciziile obiectiv, ci un pic sentimental, gândindu-se la mama, la cei care îi vor vota, la dânşii. Nu a fost o analiză pe subiect, nici la impact, nici legislativ, nici despre ce protejăm.“
