ZF 24

VIDEO ZF LIVE. Şerban Moroianu, Asociaţia Patronală Piscine şi Welness România: „România are noi baze de wellness, românii pot rămâne aici să-şi petreacă vacanţele“

Autor: Alexandra Marcu

18.01.2016, 15:00 1255

În România se construiesc anual 500-600 de piscine private şi publice, iar piaţa de wellness s-a dezvol­tat foarte mult în ultimii ani datorită oamenilor care au călătorit şi au înţeles ce înseamnă relaxarea.

„România recuperează încet, dar are dificultăţi legate de preţurile practicate pe piaţă, sunt mult inferioare preţurilor pisci­ne­lor din Vest, avem o piaţă mai redusă în comparaţie cu Germa­nia sau Franţa, ţări cu tradiţie în domeniu“, a spus Şerban Moroia­nu, preşedintele Asociaţiei Patro­nale Piscine şi Welness din România (APPW) în cadrul emisiunii ZF Live.

Construcţia unei piscine stan­dard de 8x4 metri costă 17.000 de euro, faţă de 15.000 de euro în urmă cu un an pentru că astfel de piscine au încoporat sisteme de automatizare, acestea venind în ajutorul proprietarilor care erau nevoiţi să îşi tra­teze ma­nual apa. „Cele mai ac­ce­sibile pis­ci­ne sunt cele care se găsesc în cen­trele comer­cia­le, iar preţul aces­tora poa­te începe de la câ­te­va milioane de lei şi ajung şi la sute de mii de euro, pentru pisci­nele dotate cu diverse atracţii“, a continuat Şerban Mo­roia­nu.

În ceea ce priveşte previzi­u­nea pentru anul 2016 pe piaţa pisci­nelor publice, preşe­dinte­le APPW crede că va fi unul excelent pentru că din ce în ce mai multe proiecte se finanţează cu fonduri europene sau prin proiecte publice din fonduri locale. „Anul acesta ar trebui să se finalizeze sau să se extindă aqua­park-uri în Bistriţa sau Sibiu, ca la Bucureşti, Arad, Buzău sau Oradea.“

Datorită absorbţiei de fon­duri europene, pensiunile agrotu­ristice şi-au dezvoltat afacerile prin adău­ga­rea unei piscine. Cu toate aces­tea, Moroianu spune că Româ­nia este în urma sta­te­lor cu tradiţie în domeniu.

În Bucureşti sunt circa 50 de pis­­cine publice, iar în urmă cu trei ani erau doar 40. „Multe se reno­vea­­ză şi se do­tea­ză cu apara­tură no­­uă conform re­gle­­mentărilor de la Ministerul Să­nă­tăţii, acestea duc siguranţa utili­za­torului spre o ţintă mai înaltă, acolo unde nu sunt permise orice valori în apă. Este o monitorizare mult mai strictă.“ Investiţia pentru o piscină publi­că acoperită cu o suprafaţă de 200 metri pătraţi lu­ciul de apă se ridică la 100.000 de euro şi poate fi recuperată în 5-7 ani. „Este vorba despre finisa­jele specifice piscinei şi de atrac­ţiile pe care le oferă aceasta, exceptând partea de construcţii civile, betoane şi armături.“

Preşedintele Asociaţiei Patronale Piscine şi Welness este de părere că o investiţie privată sau un parteneriat privat ar ajuta piscinele deja construite să îşi găsească utilitatea şi să fie deschise.

„România e binecuvântată cu multe resurse acvatice şi ar trebui catalogate şi inventariate. Apoi trebuie să se facă analize asupra lor, studii de fezabilitate şi conceperea proiectului necesar pentru a obţine nişte centre de wellness funcţionale şi deplin dotate“.

Această iniţiativă vine în ajutorul autorităţilor pentru că foarte mulţi români aleg să îşi petreacă vacanţele în Ungaria. „Acum avem şi noi baze de wellness, românii pot sta aici. Conform studiilor noastre sunt mulţi bucureşteni care îşi doresc un loc sigur pentru o vacanţă cu familia.“ Şerban Moroianu e de părere că investitorii ar trebui să ia în calcul acest lucru şi să ofere distracţie completă pentru toată familia, de la bazine tematice pentru copii la zone de relaxare şi conectare pentru adulţi. „Oamenii care trăiesc zi de zi în umbra înformaţiilor trebuie să se poată deconecta.“

Rata de creştere la care se aşteaptă acesta este de 15-20% pe an pentru piaţa de piscine şi wellness.

Săptămâna trecută a fost deschis în Bucureşti un proiect de wellness construit de grupul austriac A-Heat după o investiţie de 50 mil. euro care a fost sprijinită şi cu un ajutor de stat.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO