ZF 24

Zece idei de afaceri născute în România pe timp de criză: ce „ingrediente“ au folosit micii antreprenori care au creat locuri de muncă într-o economie ghidată de restructurare

Autor: Corina Mirea

19.05.2014, 00:00 120056

1. Geanina şi Răzvan Tonea, 38, respectiv 37 de ani, au pus bazele unei afaceri cu ouă de prepeliţă în satul Vadu din judeţul Constanţa în anul 2010. Familia a investit în ultimii trei ani 1,8 mil. euro în acest business pentru construirea unui abator şi a unei ferme cu o capacitate de 34.000 de capete.

Ideea deschiderii firmei Ferma Bună le-a venit celor doi antreprenori în urmă cu cinci ani, când medicul pediatru le-a re­comandat un tratament cu ouă de prepeliţă pentru creşterea imunităţii copiilor.

 

Ferma Bună, Constanţa

Anul înfiinţării: 2010

Domeniu de activitate: avicultură (creşterea şi sacrificarea păsărilor)

Valoarea investiţiei şi surse de finanţare: 1,8 mil. euro (48% din fonduri europene)

Probleme identificate în demararea businessului: lipsa de experienţă/cunoştinţe în domeniu şi nevoia de educare a consumatorilor

Acţionari: Geanina Tonea, Răzvan Tonea

Ocupaţia anterioară a antreprenorului: filolog, respectiv inginer

Preţuri: 0,03 lei/ou de prepeliţă şi 30 de lei kilogramul de carne de prepeliţă

 

2.Roxana Dumitrache, o tânără de 25 de ani din Bucureşti, absolventă de stomatologie, a decis în urmă cu aproape şase luni să transforme spaţiul pe care părinţii săi îl deţineau într-o piaţă din Capitală în patiserie.

A investit mai mult de 10.000 de euro pentru a deschide Patiseria Bunicii şi, în prezent, tânăra antreprenoare, care lucrează în paralel şi într-un cabinet stomatologic, are patru angajaţi.

 

Patiseria Bunicii, Bucureşti

Anul înfiinţării: 2013

Domeniu de activitate: poduse de patiserie

Valoarea investiţiei  şi surse de finanţare: peste 10.000 de euro (economii ale părinţilor)

Probleme identificate în demararea businessului: competiţia din partea lanţurilor de patiserii care afişează preţul la suta de grame şi ale căror produse par mai ieftine

Acţionar: Roxana Dumitrache

Ocupaţia anterioară a antreprenorului: stomatolog

Vânzări zilnice: între 500 şi 700 de lei

 

3. Cristina Socea, 36 de ani, o antreprenoare din comuna Rediu, judeţul Neamţ, s-a întors în România după ce a lucrat timp de cinci ani în străinătate, iar după ce şi-a încercat norocul în comerţ şi agricultură, în anul 2011 a pus bazele unei mici fabrici de dulceţuri. Magazinul online Dulceţuri Tradiţionale Cristina, operat de firma Allplast Geninvest, vinde dulceţuri, zacuscă, siropuri, dar şi murături sub brandul Bunătăţi de Casă Cristina. Anul trecut, antreprenoarea, care foloseşte ingrediente atât din producţia proprie, cât şi de la localnicii din satul în care stă, spune că vânzările au trecut de un  milion de lei (circa 230.000 de euro).

Bunătăţi de Casă Cristina, Neamţ

Anul înfiinţării: 2011

Domeniu de activitate: producţie dulceţuri,  zacuscă, siropuri şi murături

Valoarea investiţiei  şi surse de finanţare: N/A

Probleme identificate în demararea businessului: dificultatea de a menţine parteneriate cu lanţuri de hipermarketuri

Acţionar: Cristina Socea

Ocupaţia anterioară a antreprenorului: antreprenoare în comerţ şi agricultură (a lucrat timp de cinci ani în străinătate)

Ţintă de producţie pentru anul 2014: 500 de borcane pe zi

 

4. Vlad Zdrenţu, 36 de ani, arbitru de tenis de câmp, a renunţat în toamna lui 2012 să mai consume zacuscă din comerţ şi a început să producă în casă propria reţetă sub brandul Cămara din Brăneşti.

El a ajuns să vândă zacusca şi ulterior dulceţurile şi în magazine cu produse naturale din Bucureşti, Iaşi, Timişoara şi Arad. Din toamnă şi până la finalul anului 2013 Vlad Zdrenţu a avut o producţie de aproape 800 de borcane.

 

Cămara din Brăneşti, Ilfov

Anul înfiinţării: 2012

Domeniu de activitate: producţie zacuscă şi dulceaţă

Valoarea investiţiei iniţiale şi surse de finanţare: circa 10.000 de euro (economii personale)

Probleme identificate în demararea businessului: birocraţie la înfiinţarea afacerii şi controale frecvente din partea Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor

Acţionar: Vlad Zdrenţu

Ocupaţia anterioară a antreprenorului: arbitru de tenis de câmp

 

5. George şi Florin Panaitescu, 35 de ani, şi George Pop, 33 de ani, trei tineri cu experienţă în vânzări şi marketing în domenii precum telecom sau IT, şi-au deschis la finalul anului trecut un mic laborator de ecleruri, produse sub brandul French Revolution.

Au investit iniţial în jur de 60.000-65.000 de euro în acest business şi pot produce zilnic 1.000 de ecleruri. În prima parte a lui 2014 ei au deschis şi un magazin în centrul Capitalei, pentru care au mai angajat două persoane.   

French Revolution, Bucureşti

Anul înfiinţării: 2013

Domeniu de activitate: producţie ecleruri

Valoarea investiţiei şi surse de finanţare: peste 60.000 de euro

Probleme identificate în demararea businessului: costul crescut al brandingului (ambalare produse)

Acţionari: George Panaitescu, Florin Panaitescu, George Pop

Ocupaţia anterioară a antreprenorului: experienţă în vânzări, respectiv marketing în telecom şi IT

Ţintă de investiţii pentru anul 2014: 35.000 de euro

 

6. Alina Bragagiu, 27 de ani, din judeţul Buzău, a investit peste 500.000 de lei (circa 120.000 de euro) în 2011 într-o unitate de producţie a unor alimente tradiţionale precum cârnaţi, afumături sau pastramă şi într-un magazin unde vinde aceste produse în oraşul Buzău.

Ideea acestei afaceri i-a venit tinerei încă de pe vremea studenţiei, când a observat că în special locuitorii din oraşele mari sunt dispuşi să investească  mai mult în produse tradiţionale şi în mâncatul sănătos.

La finalul anului trecut, antreprenoarea a ajuns la afaceri de aproximativ 200.000 de euro.

 

Bunătăţi Tradiţionale, Buzău

Anul înfiinţării: 2011

Domeniu de activitate: producţie alimente tradiţionale (cârnaţi, afumături sau pastramă)

Valoarea investiţiei  şi surse de finanţare: în jur de 120.000 de euro

Probleme identificate în demararea businessului: lipsa capitalului pentru a realiza noi investiţii în extinderea afacerii

Acţionar: Alina Bragagiu

Ocupaţia anterioară a antreprenorului: marketing  şi management

Obiectiv pentru anul 2014: depunerea unui dosar pentru accesarea unei finanţări nerambursabile din partea statului pentru a mări capacitatea de producţie a fabricii.

 

7. Les Saveurs d’Yveline este o afacere începută în urmă cu patru ani de un român şi doi francezi şi produce în prezent, într-o mică fabrică de 450 de metri pătraţi din Bucureşti, gemuri, sosuri şi pastă de fructe care ajung pe rafturile unor reţele precum Leonidas, Cărtureşti, în saloane de ceai, băcănii, aeroporturi sau în oferta de mic dejun a unor hoteluri ca Radisson Blu, Howard Johnson, Pullman sau Intercontinental. În 2013, fabrica Les Saveurs d’Yveline a avut afaceri de aproape 100.000 de euro.

 

Les Saveurs d’Yveline, Bucureşti

Anul înfiinţării: 2010

Domeniu de activitate: producţie gemuri, sosuri şi pastă de fructe

Valoarea investiţiei iniţiale şi surse de finanţare: circa 15.000 de euro (economii personale)

Probleme identificate în demararea businessului: investiţii mari şi continue, costurile ridicate ale promovării/brandingului produselor

Acţionar: Cătălin Mihai, Yveline Bonora, Just Bonora

Ocupaţia anterioară a antreprenorului: profesor de istorie, francezi (el bucătar)

Obiectiv pentru anul 2014: producerea unui tip de gem sub marca proprie a unui jucător de pe piaţa belgiană

 

8. Daniel Stercu, 37 de ani, împreună cu Nicolae Simin, doi antreprenori din judeţul Constanţa, au pus pe picioare la începutul anului 2011 o mică fabrică de lactate în comuna Balta Albă, judeţul Buzău, unde produc zilnic 150-250 de kilograme de brânzeturi.

Afacerea a fost deţinută iniţial de tatăl lui Daniel Stercu, care avea mai mulţi ani de experienţă în domeniu, astfel că tinerii au putut să îşi distribuie produsele mult mai uşor, iar după ce acesta a decedat, cei doi au preluat afacerea care avea în prima parte a acestui an opt angajaţi.

 

Antonic Lact, Constanţa

Anul înfiinţării: 2011

Domeniu de activitate: producţie lactate şi brânzeturi

Valoarea investiţiei iniţiale şi surse de finanţare: N/A 

Probleme identificate în demararea businessului: putere de cumpărare scăzută

Acţionar: Daniel Stercu, Nicolae Simin

Ocupaţia anterioară a antreprenorului: fermieri

Producţie: 150-250 de kilograme de telemea de vacă şi caşcaval

 

9. Valentina Ioniţă, 31 de ani, cu o experienţă de peste cinci ani în marketing, a decis în iarna anului trecut să pornească o afacere de familie în domeniul agriculturii pentru a oferi mamei sale şi fratelui un loc de muncă stabil.

A investit 20.000 de euro pentru a pune pe picioare afacerea Legume de Ţară în localitatea Albota (Argeş) şi în primul an de activitate tânăra antreprenoare împreună cu familia sa au ajuns că recolteze câte 30-40 de kilograme de roşii şi gogoşari în fiecare săptămână.

În prezent, compania, care deţine cinci solarii, nu are alţi angajaţi în afara membrilor familiei (mama şi fratele) care se ocupă efectiv de cultivarea plantelor, ci apelează, în perioada plantării, la angajaţi cu contracte de muncă temporare.

Legume de Ţară, Argeş

Anul înfiinţării: 2012

Domeniu de activitate: cultivare legume

Valoarea investiţiei iniţiale şi surse de finanţare: 20.000 de euro (economii personale)

Probleme identificate în demararea businessului: ameninţarea dăunătorilor (care le-a distrus în vara lui 2012 toată cultura de legume, astfel că o lună nu au putut livra nimic)

Acţionar: Valentina Ioniţă

Ocupaţia anterioară a antreprenorului: marketing

Capacitate de producţie: 30-40 de klilograme de roşii şi gogoşari recoltate pe săptămână

 

10.  Sergiu Chirilă, 30 de ani, un tânăr antreprenor din judeţul Mureş care a lucrat la o fabrică de ambalaje din carton, a pus pe picioare anul trecut propria afacere în domeniu după o investiţie de 30.000-40.000 de lei. În spaţiul de producţie care se întinde pe o suprafaţă de 150 de metri pătraţi tânărul a angajat trei oameni. Pentru anul acesta tânărul estimează vânzări de 250.000 de euro fără TVA (peste 300.000 de euro cu TVA) şi are în plan achiziţia de noi utilaje şi implicit noi angajări.

Simpack Carton, Mureş

Anul înfiinţării: 2012

Domeniu de activitate: producţie ambalaje din carton

Valoarea investiţiei iniţiale şi surse de finanţare: 7.000-9.000 de euro (economii personale)

Acţionar: Sergiu Chirilă

Ocupaţia anterioară a antreprenorului: a lucrat într-o fabrică de ambalaje

Ţintă de vânzări pentru 2014: 250.000 de euro

 

Ce programe de finanţare pune „pe masă“ statul pentru a sprijini antreprenorii locali

START. Vizează antreprenorii locali care nu şi-au deschis un business de mai mult de doi ani şi presupune acordarea a 80% din investiţia pe care aceştia vor să o facă pentru a-şi extinde afacerea (însă nu mai mult de 100.000 de lei). Bugetul este de 13 milioane de de lei (aproape 3 milioane de euro).

FEMEIA MANAGER. Statul oferă o finanţare nerambursabilă în valoare maximă de 41.500 de lei pentru femeile care sunt acţionare într-o firmă şi care au nevoie de bani pentru a-şi extinde afacerea. Bugetul alocat pentru acest program este de jumătate de milion de lei (aproximativ 110.000 de euro).

TINERI DEBUTANŢI (posibil „întreprinzători debutanţi în afaceri“). Este dedicat tinerilor cu vârste până în 35 de ani pentru care statul acordă 50% (dar nu mai mult de 10.000 de euro) din investiţia necesară pentru ca ei să îşi deschidă o primă afacere. La finalul lunii aprilie  a fost emisă o ordonanţă de urgenţă prin care se cere eliminarea criteriului de vârstă pentru accesarea programului, astfel încât oricine nu a fost acţionar într-o firmă până acum să poată primi finanţare pentru a deveni antreprenor. Bugetul programului a fost stabilit la 21 de milioane de lei (adică aproximativ 4,7 milioane de euro).

 

„Funcţionăm după aceleaşi reguli ca marile magazine. Este descurajant!“

Ileana Muntean, o antreprenoare în vârstă de 43 de ani care deţine un magazin de produse bio în centrul Capitalei, sintetizează perfect locul pe care micii antreprenori îl ocupă în prezent pe piaţa locală şi efectele birocraţiei asupra unei IMM.

„Sprijinirea micilor producători şi a micilor antreprenori nu se află pe lista de priorităţi a autorităţilor. Noi funcţionăm după aceleaşi reguli pe care le respectă şi marile lanţuri de magazine. Putem lua amendă pentru că un producător nu îşi etichetează corect produsele şi exemplele sunt multe. Şi noi şi micii producători alocăm o mare parte din energie şi timp birocraţiei, conform unor reguli care nu au sens la nivelul la care operăm. Este descurajant!“, explică antreprenoarea, care administrează deja de şase ani micul magazin de produse bio Pukka Food (cu vânzări de 260.000 de euro anul trecut).

Pe de altă parte, la jumătatea acestei luni Florin Jianu, ministru de resort în cadrul Ministerului pentru IMM şi Turism, a precizat că are în plan „testarea“ normelor pentru IMM-uri, astfel încât să elimine reglementările care au impact negativ asupra întreprinderilor mici şi mijlocii. Mai mult, el a spus că antreprenorii care vor solicita finanţări din bani europeni vor fi obligaţi să furnizeze acte sau certificare o singură dată organismelor de finanţare.  

AFACERI DE LA ZERO