♦ „Amnistia trebuie să fie dată cu titlu de excepţie, într-un context cu totul special, să aibă un scop foarte bine definit.“
Recent intrată în vigoare, amnistia fiscală continuă să provoace nedumeriri: oare a fost dată doar cu scopul declarat public, acela ca statul să adune la buget 9 miliarde de lei suplimentari – o picătură de apă în oceanul de nevoi al guvernului? Sau e ceva cu dedicaţie?
„Este rezonabil să apară suspiciuni. Această comunicare s-a făcut extrem de deficitar şi, dincolo de scopul acestei măsuri pentru persoanele fizice, era necesar ca autorităţile fiscale să vină şi cu explicaţii cu privire la măsurile de noutate care apar cu privire la reducerea obligaţiei fiscale restante“, a spus Alin Negrescu, tax partner, KPMG, la emisiunea ZF Live. „Graba cu care s-a aprobat această ordonanţă de urgenţă, fără să existe o consultare şi un dialog real cu mediul de afaceri, a fost o surpriză. Trebuie să avem în vedere că totuşi vorbim de un instrument absolut excepţional, pe care autorităţile îl au la îndemână şi îl folosesc din când în când. Comunicarea, consultarea cu mediul de afaceri, cu publicul căruia i se adresează, cu persoanele fizice autorizate, comunicarea legată de scopul, de utilitatea şi de oportunitatea amnistiei este una extrem de importantă. Este una de care depinde, în mare măsură, şi succesul acestei amnistii. Altfel, există acest risc de apariţie a unui sentiment de neîncredere, de naştere a tot felul de speculaţii cu privire la scopul real al amnistiei.“
Ordonanţa de urgenţă care prevede, printre altele, amnistia fiscală din 2024 a guvernului Ciolacu a fost publicată în Monitorul Oficial. Documentul a păstrat în forma publicată în Monitorul Oficial prevederile legate de ştergerea a 25% din datoriile persoanelor fizice mai mari de 5.000 de lei, dar şi a accesoriilor la datorie: dobânzi şi penalităţi, dacă datoria se plăteşte până pe data de 25 noiembrie.
