• Leu / EUR4.7480
  • Leu / GBP5.4269
  • Leu / USD4.1981
ZF 24

Ziarul Financiar a făcut business-plan-ul pentru ferma de vis a lui Traian Băsescu. Care este investiţia necesară şi ce rulaje anuale poate genera afacerea?

Ziarul Financiar a făcut business-plan-ul pentru ferma de vis a lui Traian Băsescu. Care este investiţia necesară şi ce rulaje anuale poate genera afacerea?

Autor: Gabriel Razi

18 iun 2013 3793

Preşedintele Traian Băsescu a declarat duminică la Pro TV la emisiunea „După 20 de ani“ că după terminarea mandatului ar investi într-o fermă de 250 de hectare de teren arabil, din care 50 de hectare de livadă, un plasament în agricultură fiind singurul motiv pentru care ar fi dispus să ia un credit bancar. Care este investiţia necesară pentru a construi de la zero o fermă de 250 de hectare în producţia de cereale şi în pomicultură, în cât timp se recuperează investiţia şi ce rulaje anuale poate genera o asemenea afacere?

Investiţia totală într-o fermă de 200 de hectare de teren arabil şi într-o livadă de 50 de hectare se ridică la circa 2,8 mil. euro, sumă ce include banii necesari pentru achiziţia de teren, utilajele şi echipa­mentele, dar şi un sistem antigrindină  şi alte elemente de infrastructură, spun fermierii.

Mai mult de două treimi din totalul unei astfel de investiţii ar fi acoperite de plasamentul din pomicultură în condiţiile în care o livadă industrială de 50 de hectare va „înghiţi“ rapid două milioane de euro.

„În pomicultură şi în agricultură în general dacă nu eşti atent te poţi duce foarte uşor în cap. Din zece ani, trei sunt proşti, patru normali şi alţi trei buni, lucrurile se echilibrează în timp“, explică Emil Farago, preşedintele grupului de producători de fructe Societatea Agricolă a Producătorilor de mere Dedrad Batoş, care deţine o livadă de 400 de hectare în judeţul Mureş.

Astfel, o livadă modernă de meri în sistem industrial cu o densitate de 2.500-3.000 de pomi pe hectar implică achiziţia a cel puţin cinci tractoare speciale pentru pomicultură, a cinci pompe de stropit copacii, a mai multor costioare, alte utilaje, dar şi a unei plase antigrindină. „Primele încasări vor veni din al doilea şi al treilea an. În al doilea an o livadă de meri poate să facă 7-10 tone/hectar, iar în anul patru producţia creşte la 25-30 de tone/hectar.“
 

Afaceri de 0,6 mil. €/an din livadă

La o producţie medie de 35 de tone de mere la hectar livada aduce într-un an o recoltă totală de 1.700 de tone ceea ce în bani înseamnă încasări totale de 600.000 de euro cu o mărjă netă de profit de 20-25%.

„Costurile efective sunt de 250.000 de euro, iar cu un program de amortizare a investiţiei totale pe 15 ani rămâne un profit curat de 150.000 de euro“, spune fermierul Emil Farago.

Afacerea depinde însă de condiţiile meteo, de evo­luţiile din piaţa europeană a fructelor, iar mersul businessului va fi afectat şi de evaziunea fiscală din această piaţă, dar şi de importurile la preţuri mici din alte economii din regiune.

„Livada trebuie să aibă şi 15 angajaţi permanenţi, trei paznici pentru a evita alte probleme şi în toamnă în timpul recoltării trebuie aduşi cam 100 de zilieri.“

Spre exemplu, în cazul producţiei de mere printre cele mai bune zone se numără cele din Maramureş, din apropierea ora­şului Reghin sau Bistriţa, dar şi regiunea Moldovei în apropierea oraşului Fălticeni.

În cazul merelor, România a fost anul trecut a şasea economie din UE, cu o producţie de 413.000 de tone.

În ultimii şase ani pe piaţa producţiei de fructe, fermierii locali au făcut în medie afaceri de 3 miliarde de euro anual, iar anul trecut valoarea recoltelor s-a ridicat la 2,7 miliarde de euro, potrivit datelor Eurostat.
 

Şase tone de cereale la hectar cu o investiţie de 0,8 mil. euro

Mixul dintre o livadă de pomi fructiferi şi o fermă care se concentrează pe producţia de cereale este atipic având în vedere că terenurile care se pretează pentru ambele tipuri de afaceri se află în zona de deal. Astfel, pentru un business de acest tip investitorul Traian Băsescu ar fi nevoit să se orienteze către judeţe precum Botoşani sau Vaslui ori Vâlcea sau Sibiu.

Pe de altă parte, cele mai productive terenuri pentru producţia de cereale sunt cele din Teleorman, Călăraşi sau Ialomiţa.

„Preţul terenurilor arabile variază între 1.600 euro şi 4.500 euro/hectar. Depinde foarte mult de zona în care este terenul respectiv. O fermă de 200 de hectare de teren poate fi lucrată de o companie familială cu doi angajaţi“, spune Valeriu Călin, administrator al Agro Ceres, companie care lucrează 500 de hectare de teren arabil în judeţul Buzău.

Practic, investiţia în achiziţia a 200 de hectare de teren arabil se ridică la aproximativ 500.000 de euro, la care se mai adaugă alte 300.000 de euro pentru dotarea cu două tractoare.

În cazul unui an agricol bun recolta medie sare de şase tone de cereale/hectar, ceea ce înseamnă încasări anuale de 200.000 de euro, potrivit calculelor ZF.

„În primul an se scoate ce s-a bagăt, adică investiţia, iar primele profituri vin abia după patru, cinci ani“, mai spune fermierul Valeriu Călin.

Recolta de cereale este un adevărat „pariu“ de 3-4 miliarde de euro făcut an de an de fermieri în condiţiile în care riscurile meteo extrem de mari transformă pro­ducţia de cereale într-un adevărat joc de noroc.


Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 18.06.2013

 

 

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7480
Diferență: 0,1667
Ieri: 4.7401
Azi: 4.1981
Diferență: 0,313
Ieri: 4.1850
Azi: 5.4269
Diferență: 0,3217
Ieri: 5.4095
Azi: 4.1805
Diferență: 0,2206
Ieri: 4.1713