♦ Bitdefender este un producător global de soluţii de securitate informatică ♦ Compania este astăzi prezentă în toată lumea şi astfel Bitdefender este unul dintre cele mai cunoscute branduri româneşti dincolo de graniţă ♦ Jucătorul a raportat în 2022 la Ministerul de Finanţe afaceri de aproape 1,5 mld. lei, mai mari cu 35% şi un profit net de 292,3 mil. lei, plus 35%.
Bitdefender, una dintre cele mai puternice companii de IT pornite din România, care continuă să aibă cartierul general în Bucureşti şi care s-a extins puternic la nivel mondial, a fost fondată de antreprenorii Florin şi Măriuca Talpeş în urmă cu mai bine de trei decenii. Deşi de-a lungul istoriei sale businessul a traversat varii tipuri de crize economice sau chiar ale pieţei IT, dar şi perioade de boom, deşi a trecut printr-o serie de tranzacţii (pachete minoritare vândute, fondatorii rămânând în permanenţă în business atât ca acţionari majoritari, cât şi ca implicare în management), Florin Talpeş spune că cea mai puternică şcoală pentru el a fost trecerea fiilor săi prin adolescenţă.
„Ca lider, cea mai puternică şcoală pentru mine a fost trecerea fiilor noştri prin adolescenţă. Adolescenţa lor s-a suprapus cu o perioadă de dezvoltare pe mai multe direcţii a proiectelor noastre. Pentru noi, a fost o mare provocare încercarea de a echilibra sprijinul pentru ei cu atenţia şi energia pe care le acordam vieţii de antreprenor.“
Într-o perioadă în care internetul nu era biblioteca uriaşă de cunostinţe de astăzi, iar accesul la biblioteca lumii nu era deloc evident pentru familia Talpeş, confruntarea lui ca tată cu adolescenţa copiilor a fost ca o ciocnire între civilizaţii îşi aminteşte cofondatorul Bitdefender.
„Obişnuit să fiu ascultat cu atenţie şi respectat în echipele noastre, ce spuneam acasă era pus la îndoială continuu şi în cel mai direct, abrupt mod cu putinţă. Era exact rezultatul educaţiei de gândire critică şi independentă la care contribuiam. Iar pe copii nu îi muţi într-un alt rol, nu îi treci printr-un training, nu îi concediezi, ci îi iubeşti necondiţionat.“
Cu ajutorul copiilor săi, Florin Talpeş spune că a învăţat diferenţa dintre sine şi ideile sale şi a început să îi placă atunci când ideile proprii erau revizuite, îmbogăţite, răsturnate de cei cu care discuta.
„Astăzi, mi se pare că ar fi nesănătos dacă lucrurile ar fi altfel. Şi dacă răspunsul la ce spun eu începe cu «ai dreptate», eu îl aştept cu nerăbdare pe «dar», pentru că acolo este partea valoroasă. Am intrat ca o piatră de munte, ascuţită, în adolescenţa lor şi am ieşit ca o piatră de râu, rotundă, care se îmbină bine cu alte pietre şi cu apa.“
Florin şi Măriuca Talpeş au intrat în business încă de la începuturile capitalismului în România, acum mai bine de trei decenii. Şi lecţiile pe care le-au învăţat de-a lungul anilor au fost multe.
„În 1990, când cererea pentru ce ştiam noi să facem, software/informatică/AI, a căzut aproape la zero în România şi în ţările din jur, dar era în continuă creştere în Europa de Vest şi SUA, am decis împreună cu soţia mea «să încercăm totuşi ceva aici», adică în România, timp de un an sau doi, iar dacă nu merge să plecăm din ţară.“
Era clar că acel ceva pe care îl încercau nu putea fi destinat decât clienţilor din ţările dezvoltate. Aşa că au început cu dezvoltare de software exclusiv pentru clienţi din Europa de Vest mai întâi (Franţa, apoi Germania, Anglia etc.) şi, ulterior, SUA.
„Din prima secundă, veniturile noastre ca antrepenori au venit în totalitate din alte pieţe decât România. Iar noi începeam cu zero cunostinţe în antreprenoriat sau management. Ca să spunem aşa, cei şapte ani de acasă ca antreprenori au fost la şcoala Vestului, şcoala unei economii de piaţă reale, dură într-un anumit fel, dar centrată pe calitatea serviciilor şi soluţiilor pe care le furnizezi, pe valoarea pe care o aduci clienţilor.“ Acolo, pe aşa ceva se construieşte încrederea, nu pe relaţii de grup sau de familie, adaugă Florin Talpeş. Relaţiile îţi pot da o primă şansă, dar nu mai primeşti o a doua dacă nu livrezi la standarde de calitate înalte.
„În 1998, la naşterea Ziarului Financiar, deci opt ani mai târziu, eram în continuare în România. Dar de data asta cu experienţă de opt ani în unele dintre cele mai dezvoltate economii şi pieţe ale lumii, am început să tatonăm şi să ne uităm la piaţa românească.“ Ideea de produs de securitate (antivirus la acea vreme) încolţise deja. Dar în 1998 cei doi antreprenori încă îşi concentrau atenţia pe dezvoltarea de software şi servicii pentru clienţi, adică outsourcing.
„Mai mult, trecuserăm deja printr-un cutremur în business în anul 1995 şi la doi ani înaintea dotcom crash, prima recesiune prin care am trecut ca business de tehnologie.“
În perioada Dotcom crash, o recesiune neaşteptată a industriei de tehnologie, jumătate din facturile pe livrările pe care Bitdefender le făcuse deja într-un an nu le-a mai încasat niciodată, o parte dintre clienţii companiei intrând în dificultate financiară sau chiar faliment.
„Pentru ce te poate pregăti o recesiune? În 2008, industria de IT trecuse «de curând» prin lecţia unei recesiuni, deci ştia deja ce valoare are cash-ul când se apropie furtuna.“
Şi a fost mult mai bine pregătită să îi facă faţă şi să îi recunoască din timp semnele apariţiei.
„Deci a trebuit să ne reinventăm de două ori în zece ani. A fost o şcoală dură, dar ea ne-a folosit mai târziu, ne-a dezvoltat capacitatea de adaptare.“
Uitându-se în urmă, Florin Talpeş spune că un moment important legat de industria de IT din România a fost vizita oficială a preşedintelui Emil Constantinescu în SUA în iulie 1998.
„Cineva a avut ideea de a invita o delegaţie de IT din care am făcut parte alături de alţi antreprenori şi lideri de companii IT din România. În ţară, ministrul finanţelor de atunci ne spunea răspicat că, în general, guvernarea nu intervine şi nu trebuie să intervină în economie, când noi sugeram că România are potenţial uman de dezvoltare a zonei de IT şi că ar trebui gândite şi puse în aplicare câteva stimulente care să o ajute să înainteze în direcţia IT.“
Iar la nici două săptămâni după discuţiile cu ministrul finanţelor, Florin Talpeş era în SUA şi discuta cu reprezentanţi ai guvernului Californiei, care îi explicau lui şi ceorlalţi invitaţi zecile şi sutele de măsuri pe care le luau, unele împreună cu guvernul federal, pentru a creşte şi menţine competitivitatea industriei de tehnologie americane. „Atunci s-a însămânţat ANIS, ideea de asociaţie a industriei de IT din România, care, împreună cu alte asociaţii ale industriei, a jucat un rol important în coagularea noii industrii de tehnologie de la noi din ţară.“
În anii care au urmat, businessul Bitdefender s-a dezvoltat cu o linie de business de servicii de CRM/Paxato şi cu una de servicii de consultanţă pentru soluţii de business/Ascenta. Ambele au fost vândute după câţiva ani către companii din vestul Europei.
De altfel, acestea nu au fost singurele tranzacţii care au implicat Bitdefender - atât de o parte a mesei, cât şi de alta. Mai exact, de-a lungul anilor compania a făcut o serie de achiziţii internaţionale, dar a şi fost parte a unor tranzacţii.
„După primii cinci ani de antreprenoriat, am trecut printr-o ruptură cu partenerul nostru principal din prima piaţă pe care ne-am dezvoltat. Acea experienţă ne-a blocat pentru vreo zece ani ideea de a avea coacţionari din afara familiei. Ne-a învăţat, ce-i drept târziu, cât de important e ca aşteptările faţă de ceilalţi parteneri să fie transmise sau descoperite cât mai clar şi cât mai devreme.“
Iniţial, Axxess Capital, fond de investiţii administrat de românul Horia Manda, a făcut prima achiziţie în Bitdefender acum mai bine de 15 ani - 7% din acţiuni pentru 7 mil. dolari, participaţie care a crescut discret de-a lungul anilor, până la mai mult de 30%, conform datelor anterioare ale ZF. Apoi, în 2017, Vitruvian Partners, un alt fond de investiţii, a plătit aproximativ 180 millioane de dolari pentru 30% din companie. În acel moment, businessul era evaluat la 600 mil. euro, iar cei doi fondatori rămâneau acţionari majoritari şi erau în continuare implicaţi în bussiness, ca şi astăzi. În 2021, după mai multe informaţii apărute în acest sens, familia Talpeş confirma intenţia companiei de a se lista pe bursa de la New York, eveniment care a fost amânat pe fondul contextului economic şi geopolitic actual.
„Astăzi, eu conduc Bitdefender (în domeniul securităţii digitale), iar Măriuca conduce Intuitext (în domeniul educaţiei preuniversitare). Pe acestea ne-am focalizat pe termen lung“, spune Florin Talpeş.
Bitdefender este un producătorul global de soluţii de securitate informatică, compania fiind astăzi prezentă în toată lumea. Astfel, Bitdefender este unul dintre cele mai cunoscute branduri româneşti dincolo de graniţă. Jucătorul a raportat în 2022 la Ministerul de Finanţe afaceri de 1,458 mld. lei, mai mari cu 35% şi un profit net de 292,3 mil. lei, plus 35%.
„Porniţi la drum cu zero cunostinţe despre antreprenoriat, despre cum să faci şi să construieşti un business şi cu zero experienţă de management, am început să învăţăm 100% făcând - learning by doing. Astăzi, recomandăm tuturor să citească întâi ce au gândit alţii, să înveţe de la ei şi abia apoi să facă. Nu de alta, dar poţi reduce cu ordine de mărime numărul erorilor pe care le faci.“
Florin Talpeş adaugă că poate părea evident lucrul acesta, dar de cele mai multe ori accesăm superficial ce „ştiu pământenii“ despre subiectul de care suntem interesaţi.
„Nu ne dăm seama că, pentru perfomanţă, aproape pe fiecare temă de care suntem interesaţi, trebuie să trecem de la stadiul de necunoscător la stadiul de „rezonabil de expert“, nu doar începător. Şi deci nu o vedem ca pe o activitate în sine de dezvoltare personală sau profesională, care trebuie structurată ca atare“, conchide cofondatorul Bitdefender.
Florin Talpeş, CEO şi cofondator al Bitdefender, despre:
♦ Copiii săi şi rolul lor în viaţa lui de antreprenor:
„Obişnuit să fiu ascultat cu atenţie şi respectat în echipele noastre, ce spuneam acasă era pus la îndoială continuu şi în cel mai direct, abrupt mod cu putinţă. Iar pe copii nu îi muţi într-un alt rol, nu îi treci printr-un training, nu îi concediezi, ci îi iubeşti necondiţionat.“
♦ Începuturile Bitdefender în anii ‘90:
„Din prima secundă, veniturile noastre ca antrepenori au venit în totalitate din alte pieţe decât România.“
♦ Momentele dificile:
„În perioada Dotcom crash, jumătate din facturile pe livrările pe care Bitdefender le făcuse deja într-un an nu le-a mai încasat niciodată.“
♦ Momentele importante pentru industria de IT din România:
„Un moment important a fost vizita oficială a preşedintelui Emil Constantinescu în SUA în iulie 1998.“
♦ Lecţiile antreprenoriatului:
„Pentru perfomanţă, aproape pe fiecare temă de care suntem interesaţi, trebuie să trecem de la stadiul de necunoscător la stadiul de «rezonabil de expert», nu doar începător.“
Bitdefender şi piaţa de M&A
♦ În 2007, Axxess Capital, fond de investiţii administrat de românul Horia Manda, a făcut prima achiziţie în Bitdefender - 7% din acţiuni pentru 7 mil. dolari, participaţie care a crescut discret de-a lungul anilor, până la mai mult de 30%, conform datelor anterioare ale ZF
♦ În 2017, Vitruvian Partners, un alt fond de investiţii, a plătit aproximativ 180 milioane de dolari pentru 30% din companie. În acel moment, businessul era evaluat la 600 mil. euro. Cei doi fondatori rămâneau acţionari majoritari şi erau în continuare implicaţi în bussiness, ca şi astăzi
♦ Tot în 2017, Bitdefender anunţa preluarea partenerului de pe piaţa franceză, compania Profil Technology, ca parte a strategiei de expansiune a businessului pe segmentul marilor companii
♦ Un an mai târziu, în 2018, compania face două achiziţii - SMS eTech (Australia) şi RedSocks Security BV (Olanda)
♦ În 2021, după mai multe informaţii apărute în acest sens, familia Talpeş confirma intenţia companiei de a se lista pe bursa de la New York, eveniment care a fost amânat pe fondul contextului economic şi geopolitic actual
♦ În 2023, Bitdefender, lider mondial în domeniul securităţii cibernetice, anunţă finalizarea procesului de achiziţie a companiei Horangi Cyber Security, cu sediul în Singapore.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE