• Leu / EUR5.3443
  • Leu / GBP6.3946
  • Leu / USD4.7617
ZF 28 de ani

Ca în fiecare an, Gala ZF aduce un invitat special. Pe 23 noiembrie, la ediţia din 2026, va fi prezent Johan Norberg, cercetător, scriitor şi istoric al ideilor, autor a peste 20 de cărţi şi unul dintre cei mai vocali susţinători ai capitalismului, globalizării şi economiei de piaţă

14.10.2026, 00:07 Autor: Bogdan Cojocaru

Suedezul Johan Norberg a scris şi editat peste 20 de cărţi despre istorie, omenire, economie, capita­lism, progres, globalizare şi liber­tate, în care crede cu tărie.

Cel mai bogat om al lumii şi cel mai în vogă capitalist al momentului, Elon Musk, şi-a sfătuit admiratorii să citească în special „The Capitalist Manifesto: Why the Global Free Market Will Save the World” (Manifestul capitalist: de ce piaţa liberă globală va salva lumea), o carte publicată în 2023 în care Norberg apără capitalismul şi rolul său în crearea prosperităţii şi inovaţiei.

Titlul face referire la „Manifestul comunist”, redactat de Karl Marx şi Friedrich Engels şi publicat în 1848. Următoarea carte a suedezului, este „Peak Human: What We Can Learn from History’s Greatest Civilisations” (Apogeul umanităţii: Ce putem învăţa din cele mai mari civilizaţii ale istoriei), în care sunt analizate ascensiunea şi căderea a şapte dintre cele mai mari şi inovatoare civilizaţii ale omenirii - şi cum ne putem asigura că epoca de aur în care trăim nu se sfârşeşte într-un colaps. O concluzie a lui este că dacă deschiderea către învăţare şi comerţul sunt atributele civilizaţiilor mari, atunci construirea de ziduri pentru protejarea dominaţiei a adus adesea declinul acestora.

Johan Norberg este istoric, dar nu unul în sens tradiţional, ci al ideilor. Este şi cercetător, la Institutul Cato din Washington. Este realizator de documentare, inclusiv pentru publicul american. Participă des la discuţii cu teme grele despre problemele omenirii la instituţii globale, cum este FMI. Johan Norberg poate spune, cu siguranţă, încotro se îndreaptă omenirea şi cum am ajuns aici. Sau cel puţin poate oferi lecţii din istorie pentru secolul XXI.

El este invitatul special al ediţiei de anul acesta a Galei ZF, care va avea loc pe 23 noiembrie 2026 la Bucureşti. Va fi o ediţie specială deoarece va marca 20 de ani de UE pentru România. Va fi o gală aniversară despre companiile, antreprenorii şi liderii care au construit România europeană şi despre cei care vor defini următoarea etapă.

Pentru ediţia de anul trecut, Ziarul Financiar l-a adus la Bucureşti pe italianul Enrico Letta, ales de Consiliul European să facă o analiză cuprinzătoare despre viitorul pieţei unice, în care să identifice vulnerabilităţile Uniunii Europene şi să găsească soluţii pentru consolidarea acesteia astfel încât ea să rămână relevantă în competiţia cu alte puteri economice şi geopolitice mondiale.

Din „Manifestul capitalist”, Musk, din 2021 cel mai bogat om din lume, recomandă în special capitolul 4, „În apărarea celor 1%”, în care Norberg contrazice cu argumente teoria marxistă că în capitalism avuţia este construită prin exploa­ta­rea altora. Acumularea de avuţie reflectă crearea de valoare reală şi ino­vaţie pentru societate. Autorul critică teoriile anticapitaliste bazate pe inegalitatea veniturilor şi subliniază că într-o economie de piaţă liberă bogăţia este rezultatul serviciilor pentru care consumatorii plătesc de bunăvoie, punând accentul pe reducerea sărăciei absolute. Între timp, între Musk şi Norberg s-a dezvoltat o colaborare privind dezbaterile pe temele capitalismului, inovaţiei şi afacerilor. Suedezul îl consideră pe omul de afaceri american un inovator modern, un motor al pieţei libere şi un apărător al progresului umanităţii. Însă lumea idelilor lui Norberg este mult mai vastă. Într-un articol publicat în The Washington Post în octombrie 2025, el analizează paralelele dintre declinul Imperiului Roman şi situaţia actuală a Statelor Unite, bastionul capitalismului modern. În articol, istoricul pune în opoziţie mentalitatea de tip Atena cu cea de tip Sparta. Norberg scrie că marile civilizaţii nu cad din cauza destinului sau a vârstei înaintate, ci din cauza unei schimbări de mentalitate. Ele trec de la o deschidere de tip Atena, bazată pe comerţ, pluralism, inovaţie şi libertate, la o mentalitate anxioasă de tip Sparta, marcată de control, bariere comerciale, tribalism şi radicalism.

Căderea Romei nu s-a produs peste noapte, spune Norberg, dar a fost accelerată de factori interni precum creşterea taxelor, deva­lo­rizarea monedei (reducerea conţinu­tu­lui de metale preţioase din monede, inflaţia severă, con­trolul preţurilor şi programele extinse de asis­tenţă socială (“pâine şi circ”) care au devenit greu de susţinut. Autorul atrage atenţia că America riscă să repete greşelile trecutului prin reacţii de respingere a comerţului liber, a migraţiei şi prin acumularea unei datorii publice uriaşe.

Separat, într-o discuţie la FMI, Norberg a arătat că, într-un fel, această epocă de aur pe care o trăim acum este cea mai strălucită dintre toate, deoarece, pentru prima dată, progresul nu s-a limitat la o singură regiune.

Pentru prima dată, lumea are o ordine bazată pe reguli care permite chiar şi ţărilor mici de la periferie şi regiunilor din întreaga lume să aibă acces la cunoaştere şi tehnologie prin intermediul comunicaţiilor digitale şi al comerţului, începând astfel să prospere. Iar acest lucru necesită o anumită ordine mondială. Este nevoie de efortul de a stabili reguli, de a purta negocieri, de a ajunge la compromisuri şi de a practica un comerţ reciproc avantajos, în loc de rezolvarea problemelor pe calea războiului. “Acesta este un fenomen nou la nivel mondial; modul în care învăţăm unii de la alţii şi acţiunile noastre“ inclusiv diseminarea cunoştinţelor prin intermediul FMI şi al altor instituţii “ contribuie la prosperitatea tuturor civilizaţiilor şi, într-un fel, reprezintă o modalitate de a evita concentrarea tuturor resurselor într-un singur loc, spune cercetătorul suedez.În trecut, declinul şi prăbuşirea Romei au dus la o perioadă de 500 de ani de întuneric, deoarece lumea a pierdut cunoştinţe şi capacităţi pe care a trebuit, ulterior, să le redescopere, a avertizat Norberg. “Astăzi, sperăm să evităm acest lucru, întrucât există mai multe centre capabile să utilizeze şi să valorifice cele mai bune soluţii, diseminându-le apoi în întreaga lume”.

Urmează GALA ZF 28 de ani, 23 noiembrie 2026. Fii alături de noi!