ZF Agrobusiness

Agropower. Un solar de legume, o crescătorie de vite sau o cultură de fructe de pădure sunt afaceri care pot porni cu până în 50.000 de euro, dar orice antreprenor trebuie să aibă în plus în buzunar circa 3.000 de euro pentru cheltuieli neprevăzute

05.10.2021, 00:06 Autor: Florentina Niţu

O afacere clasică, precum un solar de legume ori o crescătorie de animale, sau o afacere de nişă, cum sunt plantaţiile de fructe de pădure, fructe aromatice sau de alimente cultivate în sistem ecologic, sunt afaceri sigure pentru investiţii, în condiţiile în care există cerere mare pentru ele în prezent. Investiţia în oricare dintre acestea nu depăşeşte 50.000 de euro, însă antrepre­no­rul trebuie să aibă o rezervă de minimum 3.000 de euro pentru cheltuieli neprevăzute sau să deţină 30-50% din valoarea totală a investiţiei, în cazul în care porneşte o afa­cere cu cofinanţare europeană, a fost una dintre concluziile ediţiei din 4 octom­brie a emisiunii ZF Agropower, un proiect sus­ţinut de Banca Transilvania şi Profi. 

„Solariile de legume şi crescătoriile de vite sunt afaceri care întotdeauna vor funcţiona. Există şi afaceri de nişă, cum sunt plantaţiile fructele de pădure şi cele de plante aromate, cu o cerinţă mare în acest moment pe piaţă. O altă afacere este cea cu microplante, care are cerere şi care nu are o deschidere foarte mare în acest moment. O investiţie de până în 50.000 de euro ne ajută să înţelegem ce afacere putem să facem în agricultură“, a spus Cosmin Maglas, CEO & fondator al companiei de consultanţă Atragem Finanţare.

El a aduăgat că nicio afacere nu poate porni fără un aport propriu de capital, care se poate transforma în sumă plătită consultantului pentru conceperea unui plan de afaceri, în cazul unui proiect cu accesare de fonduri europene, sau poate fi folosit pentru operaţionalizarea afacerilor vreme de şase luni sau un an, până când este produsă acea valoare care să îi permită antreprenorului să gestionezi banii firmei. „Această valoare personală, atunci când preiei o afacere este mică, de 2.000-3.000 de euro, bani strict pentru birocraţie. (...) Nu aş porni la drum fără să ştiu sigur că am acces la minimum 3.000 de euro şi ducându-mă la unele afaceri de minimum 30-50% din valoarea sumei pe care vrei să o accesezi prin fonduri europene. Nimeni nu îţi plă­teşte cheltuielile până la semnarea con­tractului şi primirea fondurilor euro­pene şi nici în afacere până când porneşti pro­ducţia“, a explicat Maglas.

El a mai afirmat că cea mai are problema pe care o vede la cei care îi cer consultanţă este că 90% din ei nu ştiu ce afacere vor să facă, ci doar să atragă fonduri europene. În timp ce el crede că business plan-ul trebuie să plece de la capacitatea de a implementa o afacere şi să se lege de pasiunea şi disponibilitatea antreprenorului luand în considerare resursele pe care le are la dispoziţie în acel moment.

„Întotdeauna un business trebuie să îl începi cu un plan de afaceri bine structurat şi bine pus la punct. Doar că planul de afaceri nu e întotdeauna în concordanţă cu realitatea. (...) Noi nu am făcut un plan de afaceri strălucit, pentru că fiind la început ca şi investitori într-o afacere de nişă, acesta s-a bazat în mare parte pe cunoştinţele existente la momentul respectiv despre aronia şi astfel planul nostru de afaceri a suferit modificări timp de câţiva ani la rând“, menţionează Ion Conăcel, co-fondator al businessului Aronia de Buzău.

Acesta a început prin 2010-2011 împreună cu soţia sa un business ca un hobby extins, pentru că şi-au dorit o excapadă de weekend după birou, ei fiind IT-işti. Au început cu goji, pentru că era în vogă la momentul respectiv, dar proiectul a eşuat, pentru că nu am putut investi timpul necesar în îngrijirea plantaţiei. „Eşecul a fost chiar unul financiar destul de mare, pentru că butaşii erau foare scumpi la momentul respectiv, dar nu ne-am descurajat. La insistenţele unei cunoştinţe am început să citim despre aronia şi doi ani am testat planta pe pământul nostru. Am înfiinţat plantaţia, pentru că aronia este o plantă foarte versatilă, nu este foarte pretenţioasă şi la momentul respectiv era încă o piaţă de nişă“, explică Conăcel.

Investiţia în plantaţia de aronia la început a fost de 18.000 de euro. În paralel, compania a făcut şi o mică plantaţie de mure, de 2.500 mp. Suprafaţa cultivată cu aronia la început a fost 10.000 mp, iar acum este în jur de 20.000-21.000 mp, iar zmeura şi murele însumate ajung la 10.000 mp.

Alina Constantinescu, fondator al fermei de legume bio Nasul Roşu, spune că la rândul său, în pofida provocărilor, pariul din propriile economii pe nişa produselor ecologice a fost unul câştigător.

„În faza de dezvoltare te loveşti de lipsa capitalului uman, de faptul că găseşti greu zilieri sau angajaţi care să fie cât de cât specialisti sau să vină la muncă. Dar, a meritat să investim în domeniul legumiculturii bio, pentru că in timp s-a dezvoltat şi a căpătat tot mai mult interes din partea consumatorului. Am nimerit pe un trend care ne-a propulsat înainte“, a menţionat ea.

Aceasta a mai spus că ingredientul obligatoriu pe care trebuie să-l pună un antreprenor într-o afacere în agricultură este pasiunea şi orice se gândeşte să investească într-un business în acest domeniu ar trebui să meargă de câteva ori în anumite ferme unde să muncească propriu-zis, „pentru că nu este o afacere pe care să o faci din costum, din faţa laptopului sau în alte condiţii. Noi am avut combustibilul numit pasiune şi de multe ori ne-a scos din situaţii în care a-m fii abandonat.“

În primul semestru al acestui an au fost înfiinţate peste 10.000 de companii noi cu activităţi în agricultură, silvicultură şi pescuit, de cinci ori mai multe decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.

 

Cosmin Maglas, CEO & fondator, Atragem Finanţare

Solariile de legume şi crescătoriile de vite sunt afaceri care întotdeauna vor funcţiona. Există şi afaceri de nişă, cum sunt plantaţiile fructele de pădure şi cele de plante aromate, cu o cerere mare în acest moment pe piaţă. 

Încurajez pe oricine să făcă pasul spre a-şi porni o afacere în agricultură, dar să fie pregătit să pivoteze afacerea spre ceva ce funcţionează mai bine decât ceea ce face în acel moment. Eu îmi doresc să cumpăr produse româneşti, dar nu întotdeauna sunt disponibile pe piaţă. E loc enorm de dezvoltare.

 

Alina Constantinescu, fondator, Nasul Roşu

În faza de dezvoltare te loveşti de lipsa capitalului uman, de faptul că găseşti greu zilieri sau angajaţi care să fie cât de cât specialişti sau să vină la muncă. Dar, a meritat să investim în domeniul legumiculturii bio, pentru că în timp s-a dezvoltat şi a căpătat tot mai mult interes din partea consumatorului. Am nimerit pe un trend care ne-a propulsat înainte. 

În primii ani am mers la târgurile de profil, pentru că acolo întâlneşti oameni interesanţi, care îţi pot deveni clienţi imediat, iar în paralel am dezvoltat brandul.

 

Ion Conăcel, cofondator, Aronia de Buzău Ion

Businessul nostru a început ca un hobby extins, pentru că ne-am dorit o escapadă de weekend după birou. Am început cu goji pentru că era în vogă la momentul respectiv, dar, din păcate, proiectul nostru a fost un eşec total, pentru că nu am putut investi timpul necesar în îngrijirea plantaţiei. Eşecul a fost chiar unul financiar destul de mare, dar nu ne-am descurajat. Doi ani mai târziu am făcut o plantaţie de aronia.

Investiţia în plantaţia de aronia la început a fost de 18.000 de euro. Am început în paralel şi cu o mică plantaţie de mure, de 2.500 mp, iar suprafaţa cultivată cu aronia la început a fost 10.000 mp şi acum suntem la 20-21.000 mp. Zmeura şi murele însumate acum sunt undeva la 10.000 mp.

O campanie Ziarul Financiar susținută de
Banca Transilvania și Profi