Conferinţa ZF/ Banca Transilvania Agrobusiness la Putere, Galaţi. Agricultori din toată ţara, uniţi-vă! Viitorul agriculturii româneşti stă în asociere. „Din păcate, vindem fasole şi cumpărăm conserve, vindem porci şi cumpărăm prosciutto, dar avem potenţial mare.“

În agricultura românească sunt investiţii în tehnologizare, în creşterea capacităţilor de producţie, însă în continuare exportăm materie primă şi importăm produse finite.

Colaborarea între antreprenorii din agricultură este cheia pentru o dezvoltare mai accelerată a businessurilor acestora, au susţinut fermierii, producătorii şi bancherii prezenţi la conferinţa Agribusiness la putere, organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu Banca Transilvania la Galaţi.

Evenimentul a reunit 200 de persoane care au discutat despre oportunităţile din agricultură, cum pot creşte afacerile din domeniu şi cum poate agricultura să devină principalul contribuitor la PIB-ul României.

„Trebuie să începem să utilizăm produse autohtone, să ne bucurăm de produsele pe care le realizăm. Suntem ceea ce facem, ceea ce producem, ceea ce mâncăm“, a spus Ömer Tetik, CEO al Băncii Transilvania. El a mai precizat că se vorbeşte prea puţin despre agricultură, deşi este un sector important al economiei.

Pentru a deveni atractivi în rândul consumatorilor, antreprenorii români trebuie să mizeze pe construcţia unui brand al produsului, a spus Mariana Verdeşi, administrator al Verdeşi & Co.

„Ne străduim să menţinem produsul românesc la cel mai înalt standard. Anul acesta am avut o creştere de 30%, iar la anul, digitalizând acest lanţ, credem că vom avea o creştere şi mai mare. Viitorul agriculturii româneşti poate fi şi lanţul scurt în care să dăm valoare produselor, dar trebuie multă muncă“, a mai spus Mariana Verdeşi. Ea a pus pe piaţă brandul Zimbria, un producător de specialităţi din carne şi brânzeturi, şi gestionează şapte magazine proprii, în oraşe ca Bucureşti, Galaţi.

Gabriel Stanciu, preşedinte al Braicoop, o cooperativă care cuprinde 55 de membri, fermieri care deţin suprafeţe cuprinse între 7 hectare şi 1.200 de hectare, spune că a pornit pe drumul asocierii pentru a aproviziona fermierii la preţuri corecte.

„Aş schimba mentalitatea, aici avem mult de lucru. Noi când am înfiinţat cooperativa acum zece ani am fost doar cinci membri şi am început cu greutăţi“, a mai spus Gabriel Stanciu.

O provocare menţionată de antreprenori a fost lipsa unei structuri de dezvoltare de irigaţii. Rezultatul unei astfel de structuri s-ar vedea în contribuţia agriculturii la Produsul Intern Brut, care s-ar dubla, cred antreprenorii din agricultură, de la 4,8% din PIB în prezent, la 8-9%.

„În România este nevoie de calitate. Se vorbeşte mult de dublul standard. E un segment din populaţia României care îşi permite să ia produse mai scumpe, dar de calitate. Pentru o reuşită în agricultură trebuie să formăm coope­rative, asociaţii. Dacă nu înţelegem lucrul acesta, o să ne plângem la toţi cei care vin la conducere“, a spus Gavrilă Tuchiluş, administrator al Agrimat Matca, o companie care cultivă 4.500 de hectare cu cereale şi care creşte peste 1.000 de bovine. Businessul Agrimat a ajuns la 7 mil. euro, iar pentru a se dezvolta antreprenorii au ridicat şi un depozit pentru a putea să vândă şi după perioada de recoltare.

„Anul 2019 a fost unul destul de greu. Globalizarea, care e din ce în ce mai crâncenă, afectează şi România, toate schimbările climatice ne fac pe noi, care cultivăm legume, dar şi cereale, să ne adaptăm şi să fim în continuă tehnologizare“; a spus şi Florin Popa, administrator al Agriter Group, companie ce comercializează fructe şi legume din bazinul Badalan, la 5 km de Galaţi.

El a precizat că dezvoltarea tehnologică ajută fermierii de astăzi să poată analiza căldura din sol, de exemplu, sau să conducă tractoarele prin GPS, însă pentru a putea beneficia la potenţial maxim de aceste schimbări, fermierii trebuie să fie uniţi.

„Ar trebui să înţeleagă şi retailerii să lucreze cu un grup de producători şi să nu-i divizeze. Sunt retailer care ajută la coagularea acestor grupuri de producători. Putem susţine aprovizionarea supermarketurilor în lunile de vară, însă este imposibil să concurezi cu costul de producţie din sudul Spaniei sau din Turcia de exemplu, iar consumatorul se uită după preţ“, crede Marius Petrache, administrator al Marcoser Galaţi din Matca, specializat în furnizarea de inputuri în agricultură, de la seminţe până la îngrăşăminte, un business de 10,5 milioane de euro în 2018, în creştere cu 17% faţă de anul trecut.

 

Ömer Tetik,

CEO al Băncii Transilvania

 

 

- În zona de banking în ultimii ani vorbim de tehnologie, automatizare, digitalizare, dar lăsăm în urmă subiectele de bază. Agricultura este parte din economie, din business. Am văzut că agricultura a început să piardă atenţia din partea politicienilor, a oamenilor, a băncilor.

- Din păcate vindem fasole şi cumpărăm conserve, vindem porci şi cumpărăm prosciutto, dar avem potenţial mare. Trebuie să începem să utilizăm produse autohtone, să ne bucurăm de produsele pe care le realizăm. Suntem ceea ce facem, ceea ce producem, ceea ce mâncăm. Dacă businessul dumneavoastră merge înainte, şi noi mergem înainte, trebuie să facem tot posibilul să vă oferim soluţii.

 

 

 

Marius Petrache,

administrator al Marcoser

- Eu reprezint legumicultura în spaţiul protejat. Vin de la Matca, cel mai mare bazin legumicol. Lucrez pe o nişă îngustă, dar potenţialul legumiculturii în România este de a hrăni 80 mil. oameni. De la realitate la potenţial e mult. Realitatea este că în momentul de faţă legumicultura nu poate hrăni nici 20 mil. oameni. Nu producem suficient.

- Am început compania cu gândul să oferim consultanţă în agricultură pentru fermieri. La momentul respectiv, producţiile erau foarte mici. Ne-am dat seama că nu avem infrastructura pentru a ne organiza activitatea.

- Pentru nişa mai largă, trebuie susţinuţi producătorii sau grupurile de producători care vor să meargă la târgurile internaţionale.

- Ar trebui să educăm şi consumatorii, să le spunem că produsele sunt cultivate în sol, lucru care va da un gust aparte produselor.

- Ar trebui să înţeleagă şi retailerii să lucreze cu un grup de producători şi să nu-i divizeze. Sunt retailer care ajută la coagularea acestor grupuri de producători. Putem susţine aprovizionarea supermarketurilor în lunile de vară, însă este imposibil să concurezi cu costul de producţie din sudul Spaniei sau din Turcia de exemplu, iar consumatorul se uită după preţ.

 

Tiberiu Moisă,

director general adjunct IMM şi MidCo al Băncii Transilvania

 

 

- Astăzi suntem înr-un moment mult mai bun decât acum zece ani, agricultura românească este într-un moment mai bun. Trebuie să învăţăm unii de la alţii. Sunt din ce în ce mai mulţi fermieri în România dispuşi să împărtăşească din experienţa lor. Este o modalitate de a ne uni şi asocial prin aceste întâlniri. Am căpătat curaj finanţând agricultura, învăţând de la dumneavoastră an de an câte ceva. Din curajul acesta pas cu pas am ajuns cel mai mare finanţator al agriculturii româneşti, dar încă simţim că suntem departe de potenţialul pe care l-am putea atinge. Acest lucru însă ne motivează.

 

 

 

 

Mariana Verdeşi,

administrator al Verdeşi & Co, brandul Zimbria

- Ne străduim să menţinem produsul românesc la cel mai înalt standard. Anul acesta am avut o creştere de 30%, iar la anul, digitalizând acest lanţ, credem că vom avea o creştere şi mai mare. Mulţi nu mai avem timp să mergem la cumpărături, credem că se pot da comenzi de acasă, unde prin aplicaţii şi logistică să poată ajunge direct acasă produsul.

- Brandul va atrage oamenii. Trebuie să le dăm denumiri, să avem team-buildinguri.

- Chiriile din malluri sunt mari, dar noi avem curajul de a merge acolo, vrem să ajutăm producătorul mic, să-l punem în lumină.

- Cred că ar trebui să colaborăm cu statul ca atunci când fac o lege să fie făcută de noi, nu de ei.

- Noi în magazinele noastre avem propria şcoală, produsele pe care le vindem în proporţie de 70% sunt româneşti. Fiind poziţionaţi în malluri, trebuie să luăm personal tânăr pentru a rămâne în mall. Noi i-am pregătit pentru a vinde produsele.

- Viitorul agriculturii româneşti poate fi şi lanţul scurt în care să dăm valoare produselor, dar trebuie multă muncă şi nu ştiu câţi sunt dispuşi să facă acest lucru.

 

Florin Popa,

administrator al Agriter Group

- Agriter este o societate care produce legume în cel mai important bazin legumicol din ţară pe produse precum ceapa sau rădăcinoasele.

- Anul 2019 a fost unul destul de greu. Globalizarea, care e din ce în ce mai crâncenă, afectează şi România, toate schimbările climatice ne fac pe noi, care cultivăm legume, dar şi cereale, să ne adaptăm şi să fim în continuă tehnologizare.

- Agricultura trece printr-o dezvoltare şi inovaţie continuă, trebuie să fim uniţi. Până acum 10-20 de ani nimeni nu ştia de senzori puşi în sol să vedem indicatorii de acolo, tractoare conduse de GPS. Sperăm ca statul să se implice mai mult în infrastructura de irigaţii. Structura de irigaţii ar duce procentul agriculturii în Produsul Intern Brut de la 4,8% cât este în prezent la 8-9%.

- Avem 1 milion de euro business. Viitorul agriculturii româneşti este unitatea între producători, cooperative, fermieri.

 

 

 

Sorin Ignat,

directorul de agribusiness al Băncii Transilvania

- Punctele tari în agricultură sunt că există dezvoltare şi consolidare vizibilă an de an, sunt investiţii importante în tehnologizare, creşterea capacităţii de producţie. Sunt investiţii pe lanţ pentru a aduce valoarea. Există din ce în ce mai mult interes de a veni în agricultură pentru tineri şi faptul că noi, consumatorii, ne întoarcem către produsele româneşti.

- Punctele slabe vin dn faptul că în anumite zone există ferme mici şi foarte mici care nu reuşesc să se unească. Există un nivel al extremelor.

- Lipsa curajului este un alt punct slab, nu avem curajul să ne asociem şi să ne cunoaştem limitele. Un alt punct slab este birocraţia ridicată la toate nivelurile în ceea ce înseamnă agricultură şi nevoia pentru acest domeniu.

- Accesul la piaţă este un punct slab. Ceea ce vedem noi din afara sistemului este lipsa capacităţii de a genera volume constante. Pentru a genera aceste volume şi a accesa piaţa e nevoie de investiţii importante în logistică. Fermierii sunt în etapa de implementare şi dezvoltare.

- Partea de roboţi este deja aplicată în agricultură. Trebuie să stabilim o strategie şi un obiectiv de ţară pentru care să se canalizeze mai multe resurse.

 

Gabriel Stanciu,

preşedinte al Braicoop

- Cooperativa Braicoop din zona Braila - Buzău are 55 de membri fermieri, care deţin suprafeţe de la 7 hectare la 1.260 de hectare.

- Ne străduim să asigurăm aprovizionarea fermierilor noştri la preţuri corecte, supravegherea aprovizionării şi a livrării mărfurilor astfel încât fiecare fermier să nu se mai gândească la cât cumpără, cui vinde, cât încasează şi la siguranţa încasărilor.

- Anul 2019 a fost un an bun. Am constatat o creştere a cantităţilor de produse la o marfă brută. Am preferat cu toţii să vindem produsul. Ne pregătim pentru anul viitor. Am achiziţionat 80% din îngrăşămintele necesare pentru producţia anului viitor.

- Aş schimba mentalitatea, aici avem mult de lucru. Noi când am înfiinţat cooperativa acum zece ani am fost doar cinci membri şi am început cu greutăţi. Anul trecut am avut unul dintre fermieri căruia i-am dat inputuri de 1,5 mil. lei şi de abia acum ne-am recuperat toţi banii integral. Când vii şi formezi un asemenea grup, ai avantaje şi trebuie să fii serios pentru a beneficia de ele.

- Am demarat discuţii cu Facultatea de Agronomie din Brăila pentru un protocol prin care studenţii facultăţii să facă practică în fermele noastre.

 

Gavrilă Tuchiluş,

administrator al Agrimat Matca

- Lucrez peste 4.500 de hectare de teren arabil. Avem un sector bine organizat şi 1.300 de capete de vaci. La sectorul vegetal avem dotare performantă. Singura problemă este factorul de apă.

- A trebuit să facem şi altceva pentru a ne dezvolta, am făcut un spaţiu de depozitare pentru cereale de 20.000 mp. Apoi am obţinut preţuri cu 20-30% mai mari decât în momentul recoltării.

- Cât timp noi nu facem 6-7 tone de porumb, nu mai putem fi profitabili. Producem puţin şi scump din cauza factorului apa.

- Avem multe capete de animale care au depăşit 100.000 litri de lapte pe perioada de viaţă.

- Acum doi ani am luat decizia să facem cooperative, eu şi patru fermieri din Bacău. Trebuie să fim asociaţi ca să avem reprezentativitate în faţa instituţiilor statului şi a celor europene.

- În România este nevoie de calitate. Se vorbeşte mult de dublul standard. E un segment din populaţia României care îşi permite să ia produse mai scumpe, dar de calitate.

- Pentru o reuşită în agricultură trebuie să formăm cooperative, asociaţii pentru viabilitatea lor. Dacă nu înţelegem lucrul acesta, o să ne plângem la toţi cei care vin la conducere.

- Avem peste 7 mil. euro business. Putem mai mult. O să începem să cumpărăm mai multe cereale, să le valorificăm.

- Avem programe de colaborare cu două facultăţi. Ceea ce învaţă este diferit de ce avem noi nevoie în teren. E greu să convingi un tânăr să lucreze în mediul zootehnic în momentul acesta. Noi asigurăm cazare şi apartamente şi stabilitatea personalului vine şi de aici.