Un italian care a venit în România din curiozitate în 2005, înainte de aderarea la UE, a cumpărat o mică vie lângă Delta Dunării în 2010, care se întinde acum pe 24 de hectare şi face anual 100.000 de litri de vin, ce ajunge până în SUA, Elveţia şi Japonia

♦ Roberto Pieroni, fondator, Crama La Sapata: „Jumătate din clienţii noştri sunt din România, în principal din HoReCa, iar jumătate din vin este exportat, în special din soiurile autohtone Fetească Regală, Băbească Neagră şi Fetească Neagră“.

A avut încredere că România va intra în Uniunea Europeană şi se va dezvolta, iar de peste 15 ani Roberto Pieroni, fondator şi administrator al Cramei La Sapata din Delta Dunării, pune umărul la dezvoltarea viticul­turii din România, dar şi a zonei Somova din Dobrogea, unde a ales să investească în 2010 şi de atunci nu s-a mai oprit.

„Eu am venit în România prima dată în 2005, înainte să intre în Uniunea Europeană. Am avut încredere că România va intra în UE şi am venit aici din curiozitate. După aceea am făcut câteva investiţii şi m-am ocupat de agricultură, în prima fază de cultura mare, de cereale, şi după, în 2010, împreună cu Roberto Di Filippo, care este oenolog în Italia, a doua generaţie dintr-o cramă din Umbria, am investit într-o vie. Suntem prieteni şi ne cunoaştem de o viaţă, chiar dacă el este un pic mai tânăr ca mine, şi mi-a pus o întrebare: dacă se putea face ceva în România cu vie şi vin?“, îşi aminteşte Roberto Pieroni. El a fost prezent la emisiunea ZF Agropower, susţinută de Banca Transilvania.

Au vizitat câteva crame şi au văzut câteva podgorii din România, unele mai consacrate, precum Dealu Mare, şi cel mai mult le-a plăcut Dobrogea, lângă începutul Biosferei Deltei Dunării, pentru că seamănă puţin cu regiunea lor din Italia, cu Umbria, fiind o zonă uşor deluroasă. Aşa, în 2010 au investit într-o mică plantaţie, cu gândul să facă lângă ea o cramă de nişă, cu vinuri bio.

„Am cumpărat câteva hectare de vie veche, deja existente, o plantaţie din anii '80, din perioada comunis­mului, şi am început cu trei hectare de Băbească Neagră, un hectar de Merlot şi două hectare de Aligoté. Primul an de vinificaţie a fost în 2011 şi am construit de la zero o mică cramă aici, în Somova. Ne-am identificat cu zona, respectând şi păstrând specificul Deltei. Avem prima cramă care este acoperită cu stuf şi am folosit culorile albastru, alb şi verde, specifice zonei, culorile lipoveneşti. La momentul de faţă avem 24 de hectare de viţă-de-vie“, a menţionat Roberto Pieroni.

Din punctul său de vedere, Delta Dunării este ceva unic în lume şi, aşa cum în Italia oamenii merg să viziteze Roma, pentru că este considerată începutul civilizaţiei, tot aşa vin oameni în Delta Dunării, pentru biosferă.

„Brandul nostru, La Sapata, are o mică poveste. Numele vine de la cuvântul românesc „a săpa“. Am dat o altă notă unui cuvânt atât de banal. Cu mulţi ani în urmă, acesta a fost numele unei cetăţi de pe vremea romanilor şi dacilor. Denumirea era legată de cuvântul de la verbul „a săpa“, iar astfel am făcut şi o legătură între România şi Italia“, a explicat fondatorul cramei din Delta Dunării.

Investiţiile în vie şi vin se ridică la câteva milioane de euro, iar antreprenorul spune că a încercat să folosească banii proprii atunci când a fost nevoie şi banii din subvenţii, dar a accesat şi fonduri europene pentru reconversie, replantare şi modernizarea, în parte, a viei. „N-am fcut niciodat investiţii de care nu aveam nevoie. Asta este ideea noastră, principiul nostru: n-am suprainvestit.“

În plantaţie sunt, în general, soiuri româneşti. „Avem şi două soiuri internaţionale, însă unul dintre ele, Merlotul, se găseşte doar în via veche, nu şi în plantaţiile noi. În Dobrogea, în podgoria Sarica-Niculiţel, cultivăm şi Aligoté. Aligoté este un soi de origine franceză, din Burgundia, dar aici, în România, are o vechime atât de mare, încât este considerat aproape un soi autohton. Ultimul soi pe care îl avem în portofoliu, de trei ani, este Rkatsiteli, un soi de origine georgiană, pe care l-am pus pe un hectar şi jumătate. Strugurii din acest soi îi vinificăm în amfore din lut îngropate în pământ, după o metodă georgiană, considerată cea mai veche din lume“, a explicat Roberto Pieroni.

Astfel, vinul alb reprezintă 70% din producţia cramei, pentru că se vinde mai mult, iar el e făcut din soiurile albe: Aligoté, Fetească Regală şi Rkatsiteli. Vinurile roşii sunt mai puţine, pentru că, în general, vinul roşu se vinde mai puţin, şi e făcut din din două soiuri: Băbească Neagră şi Fetească Neagră. Din strugurii pentru vin roşu, 10-15% din producţie, este de vin roze.

„Vinificăm până la 100.000 de litri pe an. Avem o producţie medie de struguri de 7,5-8 tone/hectar, vrem calitate, nu cantitate. Clienţii noştri sunt jumătate sunt din România, în principal din HoReCa. Vinul nostru se găseşte aici, în Tulcea, şi în câteva supermarketuri mici din zonă. Cealaltă jumătate din producţie pleacă la export, în America, Irlanda, Anglia, Danemarca, Belgia, Germania, Elveţia şi Japonia. La export merg în special soiurile autohtone: Fetească Regală, Băbească Neagră şi Fetească Neagră, dar şi puţin Aligoté“, a mai spus italianul.

În aceste ţări există o cultură a produselor ecologice, dar, deşi sunt ţări bogate, consumatorii nu aruncă banii aiurea, ci caută să cumpere o sticlă de vin la un preţ corect. Antreprenorul spune că şi consumatorul din România începe să se orienteze către vinul bio, dar şi către alte produse obţinute în sistem ecologic.

„Noi, în fiecare an, am crescut vânzările, dar tendinţa la nivel mondial este de scădere a vânzărilor de vin. Acum, în 2026, pe primele cinci luni, suntem un pic mai jos, dar asta este din cauza inflaţiei“, a explicat Pieroni.

Crama Delta Dunării, compania care deţine brandul La Sapata, a avut o cifră de afaceri de 2,15 milioane de lei în 2025, similară cu cea din anul precedent, şi un profit net de 370.000 de lei cu şase angajaţi. „Am ajuns la un nivel la care degustările organizate la cramă reprezintă în jur de 15% din venituri.“