România are condiţii naturale bune pentru producţia de mere şi ar putea să-şi acopere într-o măsură mai mare consumul din producţia internă, însă lipsa asocierii, a capacităţilor de depozitare şi sortare şi costurile ridicate limitează competitivitatea fermierilor locali. În acelaşi timp, schimbările climatice pun o presiune tot mai mare asupra producţiei de fructe, iar România ajunge să importe anual mere de 100-150 mil. euro, potrivit lui Bogdan Silinescu, CEO al Fermei Cenad.

Cooperativa Agricolă Agrobob Ardeal din Cluj, o cooperativă mixtă lansată în urmă cu cinci ani care are 45 de membri acţionari, a făcut primul pas către procesarea pro­ducţiei fermierilor prin deschiderea unui laborator de îngheţată artizanală în comuna Jucu, judeţul Cluj. Investiţia a depăşit 40.000 de euro şi a fost realizată în principal din resurse proprii, iar următorul obiectiv este extinderea către procesarea laptelui şi a legumelor.

România ar putea să acopere din producţia internă circa 70-80% din necesarul de cartofi însă lipsa spaţiilor moderne de depozitare face ca o parte din producţie să fie vândută imediat după recoltare, la preţuri mici, sau chiar să se degradeze, iar ulterior piaţa să fie alimentată din import.

România are condiţiile pentru a dezvolta la scară mai mare culturi considerate până nu demult exotice, precum migdalul, smochinul sau goji, iar oportunitatea nu este doar pe piaţa locală.

Florin Boguş, fondatorul Livezii Migdalii Cireşari din judeţul Teleorman, cultivă 40 de hectare de migdal în sistem ecologic, iar anul acesta spune că livada este încărcată cu rod şi are premisele unei producţii bune. Investiţia pentru înfiinţarea unui hectar de migdal ajunge la circa 2.500 de euro, însă producătorul trebuie să aştepte cinci-şase ani până când pomii încep să producă la un nivel economic.

Concurenţa cu merele din Polonia pune o presiune tot mai mare pe producătorii români, în special pe fermele de dimensiuni mici şi medii, care nu au aceeaşi putere de negociere şi nici acces la aceleaşi forme de sprijin.

Meraria, o livadă cu circa 7 hectare de meri în sistem super­in­ten­siv, a investit în procesare, în condiţiile în care pe piaţă concurenţa cu merele din import este foarte mare.

Cooperativa Agricolă Frutis Voineşti, care are în total 25 de hectare de livezi cu meri, a investit într-un depozit de 1.000 de tone, care i-a permis fermierului să intre cu fructele în marile magazine, dar şi să comercializeze fructe de la alţi producători.

Pomicultura locală are o problemă sistemică, iar pentru a încetini importurile de mere şi pere, care trec de 120 de milioane de euro anual, România trebuie să lucreze pe întregul lanţ: de la investiţii în livezi moderne, cu sisteme antiîngheţ şi antigrindină, până la asocierea micilor fermieri, care pot livra împreună cantităţi mai mari, şi susţinerea investiţiilor în depozitare.

Povestea punctului gas­tronomic local Şura Culinară a început cu mult înainte ca acesta să-şi deschidă porţile. Deşi avea o carieră de peste 20 de ani în corporate banking, Oana Crîngaşu era pasionată de gastronomie şi în 2019 a urmat cursuri de bucătar la o şcoală din Bucureşti, unde a învăţat chiar şi de la profesori din Franţa.