Ionuţ Popa şi soţia sa au revenit în România din străinătate în 2012-2013 cu gândul să-şi facă o fermă de vaci de lapte. Mai întâi au cumpărat pământ, apoi primele animale, la care au renunţat mai târziu în detrimentul caprelor, pentru că voiau să le ofere copiilor produse naturale şi aşa au hotărât să meargă spre cele din lapte de capră. În 2018 au cumpărat primele capre, iar ulterior pasiunea s-a transformat într-o afacere şi un brand - Pui de Drag, care astăzi vinde la nivel naţional.

„Cultura de porumb va deveni istorie în România în lipsa precipitaţiilor“, spune Vlad Popescu, preşedinte şi acţionar al Norofert, producător de îngrăşăminte şi cereale, care deţine o fermă de 1.000 de hectare în judeţul Teleorman, prezent la emisiunea ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny. Afirmaţia sa întăreşte îngrijorările fermierilor privind schimbările climatice, dar şi statisticile care estimează o recoltă de 6 milioane de tone de porumb în acest an, din cauza secetei şi arşiţei. Aceasta este mai mică decât anul trecut, când s-au obţinut 7 milioane de tone, şi mult sub media anilor normali.

În ultimii cinci ani, nu­mărul fermelor mici de capre specializate în producţia de lapte, cu circa 20 de animale, a crescut, ca urmare a creşterii produselor procesate, făcute în mod artizanal.

România joacă pe o piaţă globală a lactatelor, preţul laptelui evoluând şi în funcţie de ce se întâmplă pe alte pieţe, iar şansa de dezvoltare a domeniului de creştere a vacilor de lapte stă în asociere, în crearea unor cooperative mari care să investească în procesare – aceasta este una dintre concluziile ediţiei din această săptămână a emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.

Soluţiile pentru creşterea competitivităţii sectorului de creştere a vacilor sunt simple, crede Călin Fărgaciu, membru fondator şi pre­şedinte onorific al cooperativei agricole Someş Arieş, însă implică investiţii în rase de bovine cu pro­ducţii mai bune şi în noi tehnologii în ferme.

Zootehnia devine mai atractivă pen­tru tineri, deşi este un do­me­niu greu, însă sectorul se con­fruntă cu o încetinire a schimbului de generaţii în ferme, adică fermierii care ajung la vârsta pensionării nu mai au cui să lase afacerile pentru că mulţi tineri nu-şi doresc să preia un astfel de business.

În 2018, Crinu şi Timeea Filipeanu şi-au cumpărat două capre, din nevoia de a produce lapte pentru familie, iar uşor-uşor, hobby-ul a devenit o afacere.

În satul Verdea din comuna Răcoasa, judeţul Vrancea, Marcela Pricop, asistentă medicală, şi soţul ei, Marcel Taftă, constructor, la bază, au deschis în acest an un punct gastro­no­mic local, după ce au accesat fonduri nerambursabile de 50.000 de euro.

În Vestul Europei, fermele mici de familie specializate în creşterea caprelor şi procesarea laptelui sunt deja un model consacrat. Iar în ultimii ani, acest fenomen începe să prindă contur şi în România, care nu mai este doar un furnizor de animale vii trimise la export, ci tot mai multe ferme locale îşi creează propriile branduri de lactate, produc artizanal şi vând direct către consumatori.

Tehnicile de cultivare minimum till sau no-till, adesea consi­de­rate soluţii bune pentru con­ser­varea apei în sol în con­textul schimbărilor climatice şi protejarea plantelor în anii secetoşi, pot fi ca o sabie cu două tăişuri şi să aducă pro­ble­me neaşteptate în fermă, precum invazii de dăunători şi buruieni care, pe termen lung, transformă economiile iniţiale în costuri suplimentare.