Antreprenorii din legu­micultură, fie că sunt cei care deţin ferme mici, fie cei care au ferme medii, încearcă să aibă o gamă variată de legume astfel încât să facă faţă cererii tot mai diverse de la clienţi sau de la super­marketuri şi să îşi asigure un venit constant chiar şi în anii în care producţiile sunt pe anumite categorii de legume compromise – aceasta este una dintre concluziile ediţiei din această săptămână a emisiunii ZF Agropower, o emisiune susţinută de Banca Transilvania şi Penny.

Silviu Matterna a lucrat mai mulţi ani în domeniul tradu­cerilor tehnice, iar în urmă cu câţiva ani a decis să înfiinţeze propria fermă de găini ouă­toare, un vis din copilărie care a prins contur după ce a sesizat că există o cerere pe piaţă.

Pentru András Incze, oieritul nu e doar o pasiune sau o tradiţie ro­mânească, e un legământ de familie transmis din generaţie în generaţie. El face parte din a cincea generaţie de oieri din familie, într-o afacere care a rezistat tim­pului, fără acte şi formalităţi, doar din vorbe şi fapte – în România prima generaţie de antreprenori s-a născut după '90. La fel ca el, şi fiul lui a intrat în zootehnie, un domeniu în care, spune fermierul, nu poţi să reuşeşti fără să iubeşti ceea ce faci şi fără să fii dispus să munceşti de dimineaţa devreme până noaptea târziu.

Gheorghe Ciulin a intrat în zootehnie în 2012, începând să crească ovine în judeţul Caraş-Severin. În 2014, a fost afectat de apariţia bolii limbii albastre, eveniment care a reprezentat un adevărat pericol pentru activitatea sa. Problemele au continuat şi în 2015, însă el a rămas optimist. A continuat să meargă mai departe, în ciuda dificultăţilor întâmpinate, dar acum se loveşte de pesta micilor rumegătoare – deja au fost cazuri în România – şi febra aftoasă - cu cazuri în ţara vecină, Ungaria. Astfel, în prezent, se gândeşte să menţină efectivul actual de animale şi să nu mai facă investiţii suplimentare, cel puţin pentru moment.

Dacă în 2024 avea 380 de oi, acum a ajuns la 500, iar până în octombrie vrea să urce la 700 de femele, din care 200 mioare. Acestea vor începe să fete în 2026, când producţia ar putea trece de 200.000 de litri de lapte anual.

Cheltuielile pentru creşterea unui miel aproape s-au dublat faţă de anul trecut, însă preţul de vânzare a scăzut cu 30%, ajungând la 16-17 lei/kg în viu, iar fermierii se tem că ar putea coborî chiar la 12-13 lei/kg, din cauza celor două boli care afectează acum sectorul: pesta micilor rumegătoare şi febra aftoasă.

Alin Popa a lucrat ca şofer de tir în Germania, unde a văzut că există numeroase crescătorii de păsări ouătoare unde oamenii mergeau direct să cumpere ouă, iar apoi a decis alături de soţia lui să revină acasă, în România, şi să lanseze propria afacere în domeniu. Aşa a luat naştere în urmă cu un an Ferma La Bunicu’ din judeţul Sibiu.

Birocraţia este principala problemă cu care se confruntă micii crescători de găini în sistem free range pentru că legislaţia nu a fost gândită pentru acest tip de creştere a păsărilor, însă micii fermieri au început să se susţină unii pe ceilalţi şi pariază pe acest domeniu şi pe livrări la domiciliul clienţilor – aceasta este una dintre concluziile ediţiei din această săptămână a emisiunii ZF Agropower.

Transportul intermodal pentru cereale în România este mai scump şi poate avea întârzieri faţă de cele din Benelux şi Germania, spune Louisa Gorban, manager al Rail Hub Transylvania, com­pania care operează un terminal de cereale intermodal în judeţul Arad şi care a pus în mişcare primul tren combo, format din vagoane conven­ţionale şi containere, care face legătura între vestul României şi portul Constanţa.

Scăderea debitului Dunării din cauza schimbărilor climatice afectează exportul de cereale al României prin portul Constanţa, pe unde trec anual 10 milioane de tone produse aici. În ultimii cinci ani, debitul a scăzut cu 12,5%, iar în perioadele secetoase este a ajuns la 17%. Acest declin îngreunează navigaţia, crescând costurile pentru armatori şi întregul lanţ logistic, dar duce şi la întârzieri. Astfel, pentru a atenua impactul schimbărilor cli­matice, se fac diferite investiţii, de la lucrări de întreţinere până la lucrări hidrotehnice de anvergură.