Cooperativa Agricolă Biruinţa Olteniei, care cultivă 300 de hectare de teren, a accesat fonduri europene pentru a dezvolta o moară pe pietre, o fabrică de peleţi, dar şi în utilaje pentru desfăşurarea activităţii. Investiţia s-a ridicat la 2,2 milioane de euro, dintre care 90% au reprezentat fonduri europene.

Ioan Sebastian Brumă, cercetător în cadrul Academiei Române, filiala Iaşi şi coordo­natorul proiectului Gust de Iaşi, care are ca misiune promovarea producătorilor agroalimentari din zona Iaşiului, spune că problema producătorilor o reprezintă lipsa forţei de muncă specia­lizate, lipsa unor pieţe de desfacere constante pentru anumite produse.

ROMO, sistemul de platfor­me care pun în legătură producători agroalimentari şi consumatori din Braşov, Sibiu, Bucureşti şi Cluj, a intermediat în trei ani încasări de peste 1,6 milioane de euro pentru producătorii locali care fac parte din comunitate.

Declinul producţiei de zahăr este privit cu îngrijorare de jucătorii din sectorul băutu­rilor, mai ales că în contextul în care nevoia acestei materii prime este în continuare la un nivel ridicat industria tinde să dispară, spune Alice Nichita, corporate affairs and sustainability director, Coca-Cola HBC România şi preşe­dinte al Asociaţiei Naţionale pentru Băuturi Răcoritoare.

Producătorii de ulei presat la rece, o nişă în dezvoltare pe care au pariat cu precădere antreprenorii locali, se confruntă cu dificultăţi în a-şi desface produsele, considerând că România trebuie să-şi protejeze mai bine brandurile locale, mai ales că în cele mai multe cazuri materia primă vine de la femieri locali. Aceasta este una dintre concluziile ediţiei din această săptămână a emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania.

În timp ce digitalizarea agriculturii este pariul României şi tot mai mulţi fer­mieri investesc în soluţii software prin care să urmărească culturile de grâu şi porumb ori în drone care să facă lucrări agricole sau chiar în tractoare care nu mai au nevoie de şofer, au înce­put să apară şi atacuri cibernetice, prin care, doar apăsând o tastă, agricultorii locali pierd date şi bani din cont.

În contextul în care inovaţia teh­nologică avansează cu paşi rapizi, agricultura nu rămâne în urmă. Chiar dacă în România transfor­marea se produce într-un timp mai mare, pentru că unele tehnologii, deşi sunt interesante pentru fermieri, sunt inacce­sibile financiar în prezent, progresul este inevitabil şi schimbările deja se văd, a fost una dintre concluziile ediţiei din 13 mai a emisiunii ZF Agropower, susţinută de Banca Transilvania şi Penny.

O dronă simplă, care doar fil­mează culturile de grâu sau de porumb, costă 1.000 de euro, pe când o dronă mul­tispectrală, care reali­zea­ză şi hărţi cu câmpurile, costă 3.000-5.000 de euro, iar una care aplică tratamente plan­telor în mod precis, atunci când au nevoie, ajunge la 15.000 de euro, spune Răzvan Prelipcean, cofondator al Naturleg.

România, cel mai mare expor­tator de porumb al UE şi al doilea cel mai mare expor­tator de grâu, cu o puternică prezenţă şi influenţă în bazinul Mării Negre, are nevoie de o bursă proprie de cereale, aşa cum au pieţele mature, America ori Franţa, consideră fermierii locali, astfel încât să existe o transparenţă în piaţă şi preţurile să fie negociate corect.