♦ IMM Invest, deşi un program creat ca un ajutor de stat pentru o situaţie de criză, a fost o oportunitate pentru fermieri să-şi asigure capitalul în companii, dar şi pentru a face investiţii, au concluzionat speakerii de la videoconferinţa ZF BT Agropower „Agricultura în 2020 şi premise pentru 2021“, organizată luni, 25 ianuarie, de Ziarul Financiar.
♦ Ziarul Financiar începe o serie de videoconferinţe, săptămânală, dedicată agrobusinessului, susţinută de Banca Transilvania.
Anul agricol 2021 este promiţător, culturile de cereale semănate în toamna anului trecut sunt într-un stadiu bun, astfel că fermierii nu au lăsat planurile de investiţii deoparte, ba chiar au demarat proiecte încă din primele zile ale anului în procesare, depozitare, modernizare sau creşterea capacităţii, iar bancherii spun că acolo unde văd utilitatea investiţiei, dau bani.
„Avem în derulare o investiţie din fonduri europene, sperăm într-o lună să începem construcţia, facem unei FNC (fabrici de nutreţuri combinate – n.red) pentru a deservi fermele membre ale cooperativei, în număr de 78 şi 30 de ferme colaboratoare. Bugetul de investiţii pentru FNC este de 3,2 mil. euro. Mai vrem să accesăm IMM Invest pentru procesare, să achiziţionăm o unitate unde producem brânzeturi, care va costa câteva sute de mii de euro şi mai dorim să achiziţionăm un camion, cu circa 150.000 de euro“, a spus Ioan Opriţa, director general al Cooperativei Someş Arieş în cadrul videoconferinţei ZF BT Agropower „Agricultura în 2020 şi premise pentru 2021“.
Evenimentul organizat de Ziarul Financiar cu sprijinul acordat de Banca Transilvania, ieri, 25 ianuarie, a adus la masa discuţiilor atât reprezentanţi bancari, cei care finanţează sectorul agricol din ce în ce mai mult, lucru pe care îl putem vedea în soldurile creditelor la final de an alocate acestui sector, cât şi reprezentanţi ai unora dintre cele mai importante cooperative şi asociaţii din România.
Ioan Opriţa, cel care conduce una dintre cele mai mari cooperative agricole din România, cu o cifră de afaceri de 48 de milioane de lei, susţine că finanţarea nu a fost niciodată o problemă pentru cooperativa Şomeş Arieş. Acesta spune că formele asociative devin interesante pentru bănci când fermieri învaţă „să fie mai prudenţi, mai vigilenţi“.
„Agricultura este domeniu strategic pentru Banca Transilvania. Avem echipe care fac doar business în agricultură, avem parteneriate dedicate unor anumite lucruri, am fost parteneri în cadrul programului IMM Invest, vom fi parteneri în cadrul programului Agro IMM Invest şi suntem parteneri în diverse alte programe. Lichiditate există, însă trebuie să găsim împreună cu fermierii utilitatea, astfel încât ei să poată să producă mai mult. Un obiectiv este susţinerea creşterii valorii adăugate şi a investiţiilor care aduc valoare adăugată“, a spus Sorin Ignat, director agribusiness la Banca Transilvania, cea mai mare bancă după active din România.
Bancherul menţionează că investiţii în creşterea valorii adăugate au fost şi sunt în continuare investiţii în planul fermierilor, chiar şi în 2021. De asemenea, adaugă că se concentrează pe susţinerea pe termen lung a fermierilor.
„Principala oportunitate de anul trecut a fost relaţia foarte bună cu banca. Am accesat un credit prin IMM Invest pentru reînfiinţarea culturilor pentru 20.000 de hectare cu costuri mici timp de 8 luni. Este o şansă pe care ne-a dat-o pandemia. A fost o oportunitate fortuită, pe care unii nu au folosit-o. Într-adevăr, băncile refuză cooperativele care nu se capitalizează“, a afirmat Ionuţ Lungoci, CEO al cooperativei Dobrogea Sud.
El adaugă că pe lângă banii de la stat, au obţinut bani şi dintr-un program cu finanţare europeană şi urmează să discute cu ceilalţi membri cooperatori dacă investiţia va fi în procesare sau în servicii pentru membrii care să le uşureze munca.
De altfel, Gabriel Stanciu, preşedintele cooperativei Braicoop, formată din peste 50 de fermieri din Brăila, spune că programul IMM Invest a fost o oportunitate şi pentru compania pe care o reprezintă, dar şi individual, pentru el ca fermier, să obţină bani pentru investiţii.
„Oportunitatea anului 2020 a fost programul IMM Invest, am accesat bani ca cooperativă şi individual. Acest ajutor a fost o gură de oxigen pentru agricultura românească. Acum, încercăm să finalizăm o investiţie în spaţii de depozitare, pentru că vrem să aducem plus valoare prin depozitare în spaţiile noastre“, a explicat fermierul.
Totodată, Adriana Szekely, preşedinte al cooperativei Timlact Agro, formată din 24 de ferme, mici şi mijlocii, cu un efectiv de circa 4.000 de capete de bovine şi aproape 4.000 de hectare cultivate cu cereale, precizează că IMM Invest a fost o oportunitate şi pentru cooperativa pe care o reprezintă şi au accesat aceste fonduri. „Mai avem în derulare un proiect de modernizare a fabricii, vrem să mărim capacitatea, şi ar trebui să încep implementarea curând. Vrem să convingem mai mulţi fermieri că e necesară asocierea. Noi, am început în 2009 cu obiectivul de a ne dezvolta ca cooperativă şi ca fermă“, a spus Adriana Szekely.
După un an de secetă severă, dublată de pandemia de COVID-19, cu scăderi de peste 40% a producţiei de cereale, sub 18 mil. tone, în sud-estul României şi în Moldova, vorbind despre producţii foarte mici sau chiar inexistente, fermierii au speranţa că 2021 va fi un an mai bun şi au făcut în continuare bugete pentru investiţii.
Sorin Ignat,
director agribusiness Banca Transilvania
► Dacă am fi avut un milion de hectare irigate în 2020, ar fi fost cu siguranţă un avantaj competitiv major pentru fermierii din România, în contextul în care şi preţurile cerealelor au fost mai mari faţă de anii precedenţi.
► Este necesar să facem investiţii în irigaţii, dar nu neapărat pentru anii secetoşi, ci să avem în vedere investiţii ca potenţial de creştere a producţiilor pe termen mediu.
► Ne concentrăm pe susţinerea pe termen lung a fermierilor. În continuare susţinem investiţiile în terenuri, în comasare sau în dezvoltarea fermelor.
► Lichiditate există, însă trebuie să găsim împreună cu fermierii utilitatea, astfel încât ei să poată să producă mai mult. Un obiectiv este susţinera creşterii valorii adăugate şi a investiţiilor care aduc valoare adăugată.
► Formele asociative pot genera investiţii mai mari decât poate fiecare fermier în parte. Asociaţi putem concura cu cei care aduc produse mai ieftine, având o economie de scară.
► În 2020, IMM Invest, deşi a fost o soluţie de criză, a fost o oportunitate pe alocuri, pentru că a adus cash cu sprijin de grant în business. O altă oportunitate a fost reaşezarea lanţului valoric şi reorientarea unor jucători către piaţa internă.
► 2021 ar trebui să fie un an mai bun. Uitându-ne la statistici, după secetă anul următor a fost mai bun. Perspectivele sunt mai bune, dar rezultatul în agricultură se vede când duci producţia în hambar.
► Important e să dimensionăm orice investiţie în contextul nevoii. Dacă ne uităm la cifre, avem capacităţi de depozitare, dar important e să le facem acolo unde e nevoie.
Gabriel Stanciu,
preşedinte Braicoop
► Anul 2020 a însemnat producţii de 9-10 tone/hectar la porumb. La noi s-a irigat, dar am avut şi suprafeţe irigate, cultivate cu grâu, unde producţiile au fost de numai 1,5-4 tone/hectar.
► Continuăm dezvoltarea irigaţiilor în judeţul Brăila, încercăm să atragem cât mai multe fonduri europene, iar fermierii se dotează cu echipamente pentru irigaţii.
► În condiţii meteorologice normale şi dacă avem irigaţii, creşte producţia cu 30-35%.
► Anul 2020 ne-a disciplinat. Şi-a pus amprenta asupra atitudinii fiecărui fermier şi ne-a făcut mai responsabili.
► O oportunitate a anului 2020 a fost programul IMM Invest. Am accesat bani ca cooperativă şi individual, acest ajutor fiind o gură de oxigen pentru agricultura românească.
► Am fost invitaţi la o discuţie cu ministrul Agriculturii, iar ideea care s-a desprins este că ministrul vrea să susţină cooperativele funcţionale.
Ionuţ Lungoci,
CEO Cooperativa Dobrogea Sud
► În luna aprilie ar trebui să avem apă pe principalul canal de irigaţii din Dobrogea, care deserveşte o suprafaţă însemnată, însă nici nu s-a curăţat şi sunt cel puţin 10.000 tone de deşeuri în el.
► Principala oportunitate de anul trecut a fost relaţia foarte bună cu banca. Am accesat un credit prin IMM Invest pentru reînfiinţarea culturilor pentru 20.000 ha cu costuri mici timp de 8 luni. Este o şansă pe care ne-a dat-o pandemia. A fost o oportunitate fortuită, pe care unii nu au folosit-o.
► Dacă am avea o suprafaţă irigată, am avea o constanţă, am avea posibilitatea să concurăm de la egal la egal sau chiar să întrecem cu mult ţările vecine şi să diversificăm ce facem.
► Eu am apucat vremea cu canalele irigate cu apă şi cred că şi noi suntem de vină pentru distrugerea lor. Acum şi dacă am avea irigaţii, nu avem motopompe pentru irigaţii, nu avem sisteme pentru irigaţii, dar fermierii din cooperativă sunt dispuşi să investească în echipamente pentru irigaţii dacă pot uda.
► Anul acesta nu am făcut contracte forward încă, pentru că nu suntem la un nivel mulţumitor faţă de preţul cerealelor pentru recolta din 2020. Preţurile sunt influenţate de politicile Rusiei în acest moment.
Lucian Florea,
preşedinte Asociaţia Fruleg
► În ultimii doi ani au fost probleme cu seceta şi cred că trebuie să realizăm din ce în ce mai mult că vom suferi din cauza lipsei de precipitaţii şi va trebui să facem o analiză pertinentă şi corectă la ce avem de făcut în următorii ani împreună cu Ministerul Agriculturii. Aş provoca pe toată lumea la o întâlnire la sediul instituţiei să discutăm despre ce putem face cu irigaţiile.
► În România nu avem cadrastru general, mulţi proprietari sunt decedaţi sau plecaţi în străinătate şi se blochează investiţiile în irigaţii la obţinerea acordului proprietarilor, în scris, notarial. Ar trebui modificată această lege.
► Cred în asociere şi sfătuiesc pomicultorii să se asocieze, pentru că pot valorifica producţia în alte pieţe decât piaţa tradiţională.
► Noi am investit foarte mult în depozite, în linii de sortat, de ambalat şi în transport. Un alt avantaj al membrilor noştri este trasabilitatea produsului. Avem contracte cu lanţurile de supermarketuri şi hypermarketuri, avem piaţă de desfacere.
► Dacă se înfiinţează foarte multe cooperative nu e neapărat sănătos. Cred în asocierile pe baze sănătoase.
Adriana Szekely,
preşedinte Cooperativa Timlactagro
► În prima parte a anului 2020 am avut şi noi probleme la cultura mare, dar scăderea producţiei a fost doar de 30%. Au urmat ploi care ne-au ajutat la culturile de primăvară.
► Procesăm în făbricuţa noastră o cantitate de lapte relativ redusă faţă de cât fac membrii noştri, aproximativ 10%, dar avem parteneriate cu alţi doi procesatori mari din România.
► În 2020 a fost o oportunitate pentru noi faptul că consumatorul s-a întreptat spre produsul local. S-a văzut o creştere de 400% a online-ului, de la 30 de comenzi pe zi la peste 100. Am observat şi orientarea clientului către magazinele micuţe, de lângă locuinţă.
► Sperăm că 2021 va fi un an mai bun, vrem să convingem mai mulţi fermieri că e necesară asocierea. Noi am început în 2009 cu obiectivul de a ne dezvolta ca cooperativă şi ca fermă.
► Cred că trebuie să existe o bună corelare între colectare, depozitare şi procesare şi apoi să ne gândim la vânzare. Degeaba facem doar ferme care produc materii prime, pe care le vând ieftin.
Ioan Opriţa,
director general Cooperativa Someş Arieş
► În primăvara anului 2020 am avut probleme, păioasele de toamnă au avut o scădere de 20%, dar după aceea au venit ploile şi ne-au ajutat.
► Am avut un suprplus de lapte anul trecut şi ne-a dat bătăi de cap valorificarea lui, pentru că a scăzut consumul.
► Culturile de păioase din toamnă nu sunt într-o stare foarte bună, sunt mici pentru că s-a semănat târziu. Sperăm că îşi vor reveni.
► Cu 50 de hectare concesionate de stat ce să faci? Pentru cultura mare e puţin, pentru zootehnie ai nevoie de animale, de utilaje. Este un ajutor, dar este o măsură populistă.
► 2021 este un an imprevizibil. Pandemia nu va trece. Trebuie să creăm parteneriate solide, cu parteneri serioşi.
► Încă nu am făcut contracte forward.
► Stimularea asocierii ar scădea economia neagră din agricultură, care nu este mică.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE