ZF Agropower 2021. Alexandru Baciu, acţionar, Ferma Baciu: „În industria cărnii avem capacitate de abatorizare de peste 300% faţă de producţie, numai că aceste abatoare sunt în zone în care nu avem porci sau pui sau vaci”

„Putem să aducem valoare adăugată, agricultorii din România ştiu să producă, numai că unde desfacem?“

Capacitatea de abatorizare pe care o are în prezent România este cu 300% mai mare decât numărul de animale crescute local, însă multe dintre ele sunt dispuse doar în anumite zone ale ţării şi nu pot fi utilizate în scopul propus, a afirmat Alexadru Baciu, proprie­tarul Ferma Baciu, un fermier din Călăraşi, ce cultivă cereale şi are vaci şi tăuraşi şi două magazine de desfacere a cărnii în Bucureşti.

„În industria cărnii avem capacitate de abatorizare de peste 300% faţă de producţie, numai că aceste abatoare sunt în zone în care nu avem porci sau pui sau vaci. Nu am făcut o zonare a agriculturii. Creştem vacă de carne la şes, unde vara este foarte cald, şi am dus vaca de lapte la munte, care ar trebui să mănânce siloz nu iarbă“, a spus Alexadru Baciu în cadrul emisiunii ZF Agropower, susţinută de Banca Transilvania.

România are 185 de abatoare auto­ri­zate, iar cele mai multe (13) se află în jude­ţul Suceava, unde sunt crescute şi cele mai multe vaci şi unde sunt şi cele mai multe unităţi de procesare a laptelui crud din ţară, conform calculelor făcute de ZF pe baza datelor de la Autoritatea Na­ţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) şi de la INS.

Fermierul din Călăraşi consideră că românii ar trebui să producă într-o piaţă organizată, însă pentru a se întâmpla acest lucru ar trebui ca politicienii, cei care iau deciziile pentru acest sector, să fie profesionişti în agrobusiness. „În

30 de ani, clasa politică, nu a definit tipul de fermă. Noi nu ştim câte tipuri de ferme sunt în România.“

România are potenţial să valorifice producţia internă de carne, mai ales că în sectorul cărnii de porc, din producţia totală a ţării fiind satisfăcut până în 30% din consum, mai spune antreprenorul.

„Putem să aducem valoare adăugată, agricultorii din România ştiu să producă, numai că unde desfacem? Consumatori sunt şi aşa cum consumă produsele din import, vor consuma şi produsele noastre, numai că pe lanţ de valorificare produsele noastre nu ajung în totalitate la raft. Sunt foarte puţini colegi din agrobusiness care au şi integrat, care urmează trendul de la furcă la furculiţă“, a menţionat Alexandru Baciu.

El adaugă că în urmă cu 30 de ani existau alimentare care aparţineau de Ministerul Comerţului, iar producătorii aveau unde să desfacă. Acum, lipsa defacerii îi determină pe unii fermieri să facă investiţii mai puţine, cu mai mare atenţie. Petre Daea, fostul ministru al Agriculturii, a iniţiat un proiect prin care să rezvole problema de desfacere a micilor producători români – Casa de Comerţ Agroalimentar Unirea, definţat de Adrian Nechita Oros, actualul ministru al Agriculturii.

„Pe noi, nevoia ne-a învăţat să aducem valoare adăugată în companie, lovindu-ne şi de problemele sistemului. Noi producem cerealele cu costuri foarte mari, iar preţul final al grâului este la fel ca acum 30 de ani. Nu s-a schimbat nimic, numai că inputurile le cumpărăm an de an cu 20-30% mai mult faţă de anul anterior. Am făcut şi abator, am făcut şi magazine pentru a da valoare adăugată producţiei şi ar trebui multiplicate aceste tipuri de afaceri“, explică Baciu.

Acesta crede că în prezent este necesar ca autorităţile să încurajeze munca în agrobusiness şi dezvoltarea meseriilor auxiliare, „pentru că România nu are nevoie doar de ingineri sau de doctori, ci are nevoie şi de clasa muncitoare, de forţă de muncă calificată. De 30 de ani nu avem licee tehnologice, acum se încearcă o coafare, nu ceva concret“. El adaugă că educaţia este foarte importantă pentru dezvoltarea industriei agroaliemntare.

Prest Serv Internaţional SRL, compania din spatele brandului Ferma Baciu din localitatea Cuneşti, judeţul Călăraşi, a realizat în 2019 o cifră de faceri de 15,6 milioane de lei, în creştere cu 60% faţă de anul precedent, şi un profit de circa 700.000 de lei, conform datelor publice. Businessul pus pe picioare în 2003 de Alexandru Baciu costă într-o fermă vegetală cu aproximativ 2.000 de hectare cultivate cu cereale şi o fermă zootehnică cu peste 1.000 de capete de bovine.