ZF Agropower 2021. Alina Creţu, Asociaţia Producătorilor de Porumb din România: „S-a sprijinit producţia primară, iar acum este momentul să se susţină mai mult procesarea“

Politicile statului ar trebui îndreptate către susţinerea procesării materiilor prime agricole, o măsură pe care re­prezentanţii din agro­business o con­sideră im­por­tantă în acest mo­ment. Ei spun că valoa­rea adăugată vine din fabricile care fac produse finite, nu din spri­jinirea producţiei de roşii sau usturoi ori din subvenţionarea culturilor agricole şi creşterea animalelor, ramuri cărora le-au fost alocaţi bani anual.

„Este nevoie să fie sprijinite investiţiile de orice tip în agricultură. S-a sprijinit producţia primară, iar acum este momentul să se susţină mai mult procesarea, dar şi alte zone în care investiţiile sunt necesare. Persoanele angajate în acest domeniu aşteaptă investiţii reale“, a spus Alina Creţu, director executiv Asociaţia Producătorilor de Porumb din România (APPR), în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect al Ziarului Financiar şi Băncii Transilvania.

Asociaţia Producătorilor de Porumb din România, formată din mai mulţi fermieri români ce activează în agricultura vegetală, face parte din Confederaţia Europeană a Produ­căto­rilor de Porumb (CEPM), care repre­zintă cele mai mari ţări producătoare de porumb din Europa, printre care se află şi Franţa şi Germania.

În ceea ce priveşte susţinerea producţiei primare, din 2017 până anul trecut s-a sprijinit producţia de roşii româneşti prin programul Tomata, iniţial cu un ajutor de minimis anual de 1.000 euro/hectar pentru fiecare beneficiar, iar în 2020 cu o valoare de maximum 3.000 euro/hectar.

De altfel, din 2019, legumicultorii au putut aplica pentru subvenţie prin programul de susţinere a producţiei de usturoi cu 3.000 euro/hectar.

Mai mulţi proprietari de ferme şi executivi au susţinut în ultima perioadă că e nevoie de o aplecare mai mare spre procesare, dar pentru ca agricultura să se dezvolte este nevoie şi de investiţii într-un sistem de irigaţii modern şi adaptat fermelor locale, apa fiind vitală, mai ales în anii ca 2020, când seceta a redus chiar şi până la 90% recoltele unor fermieri.

„Anul 2020 a fost unul din cei mai complicaţii ani, din cauza situaţiei pandemice nemaîntâlnite şi a secetei. (...) Există ţări care au făcut proiecte pe termen lung pentru irigaţii şi perdele forestiere, pentru că au înţeles că fără apă nu putem să facem agricultură“, a menţionat Alina Creţu.

Ea adaugă că anul 2020 a fost unul prost pentru cultura mare din România, slab pentru agricultura din Rusia şi cu producţii medii pentru alte state din Uniunea Europeană, iar „modul cum evoluează preţurile cerealelor anul acesta este foarte greu de prezis“.

Dat fiind faptul că recoltele au scăzut, cererea a crescut. De exemplu, în piaţa Mării Negre, volumul vândut de producători a depăşit cu 25% în luna ianuarie volumul vândut în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit unui raport al John Stewart and Associates, companie importantă din SUA care oferă servicii de gestionare a riscurilor de preţ, servicii de comercializare a cerealelor şi cercetări premium de agrobusiness.

Alina Creţu a mai spus în cadrul ediţiei din 8 martie a emisiunii ZF Agropower că o altă măsură pe care ar trebui să o ia statul este formarea profesională, pentru că agricultura „nu poate merge mai departe fără specialişti“.

„Nu putem să dăm utilaje care costă între 250.000 şi 500.000 de euro pe mâna unor angajaţi care nu au capacitatea de a le utiliza. Nu putem să mergem mai departe fără specialişti şi cred că învăţământul agricol ar trebui sprijinit mai mult, iar stagiile de practică ar trebui să fie obligatorii“, a susţinut ea.

Aceasta a adăugat că anul trecut dintre toate CV-urile pe care le-am primit, cel mai bun a fost al unui tânăr student din Franţa, care şi-a manifestat interesul de a face un stagiu de practică în România. „Se vedea orientarea către acest domeniu, se vedea că a mai făcut stagii, că ştia ce vrea cu adevărat. Asta mi-a făcut să-mi dau seama cât de mult avem de lucru în România.“

Reprezentanta APPR a afirmat că angajatorii români îşi doresc să vadă în CV-ul unui tânăr că a făcut un proiect de cercetare în timpul facultăţii, că a lucrat într-o fermă şi în ferma respectivă a avut anumite sarcini. „Ne-am dori să vedem lucruri concrete. Nu e vina tinerilor că nu ştiu, e vina sistemului că nu e bine organizat.“