ZF Agrobusiness

ZF Agropower 2021. Cooperativa Argeş Biosud, formată din peste 40 de fermieri ce cultivă 22.000 de hectare cu cereale, a cumpărat un siloz de 40.000 de tone pentru eficientizarea activităţii. Mircea Băluţă, preşedintele cooperativei: Suntem pe un scenariu optimist. Sper ca 2021 să fie un an de reechilibrare

24.03.2021, 00:06 Autor: Florentina Niţu

Cooperativa Argeş Biosud, formată din peste 40 de fermieri ce cultivă 22.000 de hectare cu cereale, a cumpărat un siloz de 40.000 de tone pentru a-şi eficientiza activi­tatea. Volatilitatea pre­ţurilor cerealelor a deter­minat mai mulţi fermieri români să se focuseze pe asigurarea unor spaţii de depozitare a materiei prime agricole, astfel încât să nu mai fie nevoiţi să vândă întreaga catintate imediat după recoltare, atunci când preţul este mai mic. „Am achiziţionat un siloz de 40.000 de tone şi o să îl modernizăm pentru a mări capacitatea şi eficienţa. Suntem 43 de membri în cooperativă, care lucrează 22.000 de hectare de teren şi capacitatea silozului este suficientă pentru noi. După zece ani pe piaţă pot spune că ne-am consolidat”, a afirmat Mircea Băluţă, preşedintele Cooperativei Argeş Biosud, în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect al Ziarului Financiar şi Banca Transilvania. El este şi preşedinte al Uniunii de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal.

În 2019, primii cinci traderi de cereale de pe plan local după cifra de afaceri, aveau o capacitate totală de stocare a cerealelor de 1,17 milioane de tone, adică 4,4% din capacitatea naţională, potrivit calculelor făcute de ZF pe baza datelor de la Ministerul Agriculturii. Majoritatea spaţiilor de depozitare ale acestora se află în Portul Constanţa, de unde şi pleacă marfa traderilor, în special în Orient.

Fermierii români au urmat modelul marilor comercianţi de a-şi face propriile spaţii de depozitare să nu mai fie dependenţi de traderi şi să vândă toată cantitatea la un preţ mai mic la recoltare şi şi-au făcut silozuri sau baze aproape de ferme, pe când străinii le-au făcut ori le-au cumpărat aproape de Dunăre şi Marea Neagră, în puncte strategice din punct de vedere comercial.

„România are ca­pa­cităţi de depozitare suficiente în acest moment, făcute atât prin in­vestiţii proprii, cât şi prin achiziţio­narea celor, dar capacităţile de depo­zitare trebuie modernizate şi digi­talizate”, a menţionat Mircea Băluţă.

Anul 2020 a fost unul dificil pentru agricultură, prin prisma secetei pedologice, dar volumul de marfă exportat a fost similar cu cel din anul anterior, însă preţurile au variat foarte mult şi în continuare există impredictibilitate în piaţă. Fermierii sunt mai reticenţi să facă contracte futures, deşi văd anul 2021 cu ochi buni, şi preferă să depoziteze cerealele.

„În iarnă s-au refăcut precipitaţiile - nu acoperă rezerva de apă necesară din sol, dar suntem pe un scenariu optimist. Este datoria noastră să lucrăm terenul, să alegem cele mai bune tehnologii şi să mergem mai departe. Sper ca 2021 să fie un an de reechilibrare”, a mai spus Mircea Băluţă.

El spune că anul anul agricol 2020 poate fi privit din două unghiuri: prost pentru fermierii din sud-est-ul ţării şi bun pentru fermierii din centrul şi vestul ţării. „Fermierii din sud-est nu au reuşit să-şi plătească ratele la bănci, nu au reuşit să-şi plătească inputurile către distribuitori, o parte au fost executaţi, au ajuns să aibă bilete la ordin la bănci, au ajuns să nu mai poată fi finanţaţi, au ajuns în centrala incidenţelor de plăţi şi nu vor mai fi finanţaţi pentru a reîncerca să se reinventeze”, a explicat el.

El consideră că pentru sud-est a fost cel mai prost an din ultimii 50-60 de ani, pentru că a afectat şi culturile de primăvară şi cele de toamnă. „În plus, în sud-est este ponderea cea mai importantă a fermierilor care face pentru export.”

Mircea Băluţă spune că fermieri şi-ar dori ca Ministerul Agriculturii să le fie partener de dialog. „Vrem continuitate, sustenabilitate şi să se ţină cont de specificitatea zonei când se iau măsuri.”

El crede că „politicile ambiţioase“la nivel european privind dezvoltarea agriculturii româneşti, nu ţin cont de ceea ce se întâmplă în agricultura românească. „Cred că fiecare stat membru trebuie să-şi facă politici specifice, naţionale, regionale, zonale. Nu putem compara Banatul cu Dobrogea sau cu Moldova.”

Cooperativa Argeş Biosud a avut în 2019 o cifră de afaceri de 58,4 milioane de lei şi un profit de 16.300 de lei, arată datele de la Ministerul de Finanţe.

O campanie Ziarul Financiar susținută de
Banca Transilvania și Penny