ZF Agropower 2021. Gheorghe Lămureanu, proprietar Agroterra: Îndemn tinerii să vină în agricultură, pentru că se pot face bani. Apă avem, bani avem, de ce ne împiedicăm?

„Am 46 de ani de când lucrez în agricultură şi acum trebuie făcut un efort general pentru irigaţii. Am găsit 4-5 bănci care să mă finanţeze, iar una m-a finanţat şi în anii buni, când nu am avut nevoie. Apă avem, bani avem, de ce ne împiedicăm?“

Gheorghe Lămureanu, proprietarul Agro­terra, companie ce deţine 1.500 de hectare de teren în judeţul Constanţa, pe care le cultivă în principal cu cereale, dar produce şi sămânţă grâu, orz şi culturi aromatice, spune că e nevoie de tineri care să lucreze sau să investească în agricultură, dat fiind faptul că este un domeniu în care lucrează preponderent persoane peste 40 de ani, însă este un sector profitabil, cu marje chiar şi de peste 20%.

„Eu îndemn fermierii să se ţină de această meserie, care este frumoasă. Îndemn tinerii să vină în agricultură, pentru că este un lucru din care se pot face bani, dacă ai o protecţie, cum sunt irigaţiile în cazul secetei“, a spus Gheorghe Lămureanu, proprietarul Agroterra, în cadrul emisiunii ZF Agropower, susţinută de Banca Transilvania.

Lipsa generaţiei noi din agricultură nu este o situaţie cu care se confruntă doar România, ci întreaga Uniune Europeană, având în vedere că numai 11% din exploataţiile agricole din UE sunt gestionate de fermieri mai tineri de 40 de ani, pentru că „tineri se lasă greu convinşi să devină agricultori“, conform celor mai recente date ale Comisiei Europene.

Astfel, în perioada 2007 – 2020, UE a alocat 9,6 miliarde de euro pentru tineri cu scopul de a stimula reînnoirea generaţiilor în agricultură. În România, spre exemplu, sunt peste 850.000 de fermieri şi mai bine de jumătate au peste 60 de ani, conform datelor statistice.

Lămureanu crede că ar trebui creat un cadru pro­price, iar în prezent cea mai arzătoare problemă a agriculturii sunt irigaţiile. „Am 46 de ani când lu­crez în agricultură şi trebuie făcut un efort general pentru irigaţii. (...) Am găsit 4-5 bănci care să mă finanţeze, iar una m-a finanţat şi în anii buni, când nu am avut nevoie. Apă avem, bani avem, de ce ne împiedicăm?“

El a irigat anul trecut, dat fiind că a fost secetă acută în judeţul Constanţa, 400 de hectare din cele 1.500 pe care le lucrează, din 1 aprilie 2020 până pe 1 noiem­brie, „un mare efort, greu de suportat“. Acesta consideră că irigatul este pentru a completa necesarul de apă, nu pentru a asigura întreaga cantitate de apă. 

„Judeţul Costanţa a avut cel mai catastrofal an din ultimii 80-90 de ani. Bunicii şi părinţii noştri nu au văzut un aşa an nici măcar în 1947. (...) Tot judeţul a produs doar 5% din cantitatea de grâu pe care a produs-o acum cinci ani. Din 1.500 de hectare pe care le lucrez, în 1.000 de hectare nu am intrat cu combina pe câmp“, explică antreprenorul.

În 2015, an în care a fost o secetă mai uşoară, în judeţul Constanţa a fost produsă o cantitate de 177.000 de tone de grâu, conform datelor de la INS. Dacă anul trecut a fost realizat numai 5% din acest volum, ar însemna o recoltă de până în 9.000 de tone, potrivit calculelor ZF.

Reprezentantul Agroterra susţine că irigatul se făcea controlat până în 2004, mai exact se realiza irigarea solului în orice condiţii, continuu, astfel încât să poţi semăna orice tip de cultură. „Acum, noi apelăm la sisteme pompieristice: avem într-un an secetă şi irigăm din martie până în septembrie.“

„În judeţul Constanţa, înainte de 1990, din 560.000 de hectare lucrate se irigau 475.000 de hec­ta­re, pentru că noi eram la polul secetei. Atunci a­veam 2.500 lei salariu şi 1.000 de metri cubi de apă costau 18 lei, iar acum nu ne permitem să plătim apa, pen­tru că e foarte scumpă. Preţul apei e dat 95% de ener­gia electrică. Eu ridic apa de la 80 metri dife­ren­ţă de nivel şi mă costă, cu propria staţie de pompare, 400 de lei/hectar la o udare“, menţionează Lămu­reanu. 

El susţine că fermierii ar face singuri investiţii în irigaţii, din fonduri proprii, bancare sau europene, însă birocraţia excesivă îi ţine pe loc. Acesta afirmă că a obţinut în 2010 un milion de euro pentru a face un sistem de irigaţii, proiect la care a lucrat cinci ani şi l-a implementat în 4 luni.

„Ne se poate să ceri de 3-4 ori un acord să aştepţi un an. Nu e păcat să iei tractor de 350 de cai putere cu 250.000 de euro, să iei combină cu 300.000 de euro, să cumperi sămânţă din Austria, Germania sau Franţa, să faci semănare şi în ultimul pas, să nu ai tehnologia, să nu ai irigaţiile, stai în câmp ca la capătul unui muribund în stare gravă? Noi suntem învăţaţi să producem, nu să stăm la 100 de uşi să ne dea voie să producem“, a mai spus Lămureanu.

Antreprenorul crede că principalele măsuri pe care ar trebui să le ia statul în prezent sunt: simplificarea birocraţiei pentru finanţare, sprijinirea OUAI-urilor (organizaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii) şi rezolvarea problemei de cadastrare. „Hai în ceasul al doisprezecelea să facem ceva. Eu nu mai pot schimba obiectul de activitate acum, dar am angajat un inginer tânăr, de 20 de ani, şi vreau să-l învăţ tot ce ştiu, însă e nevoie de investiţii.“ 

Irigaţiile crează plus valoare într-o fermă, în anul în care există şi precipitaţii, adaugă el. „Schimbările climatice sunt dure, dar trebuie să luăm măsuri care să combată acest flagel. Dacă vom continua aşa în 2-3 ani, vom ajunge la neasigurarea grâului şi porumbului necesar pentru oameni şi animale.“

Lămureanu spune că băncile şi-au schimbat punctele de vedere faţă de agricultură şi creditează din ce în ce mai mult, iar dacă se fac investiţii, în 4-5 ani, 60-70% din suprafaţa judeţului Constanţa ar putea fi irigată şi în alţi 6-7 ani ar putea ajunge la 90%. „Orice suprafaţă amenajată pentru irigaţii este un bun câştigat.“

În prezent, el apreciză că plantaţia de grâu arată bine, iar dacă îl mai udă de două sau trei ori producţia la hectar va fi de 6-7 toneri. Unde nu a putut să irige, însă, producţia va fi la jumătate.

„N-o să mă oprească nimeni să lucrez în agricultură, am să lupt să am întreaga suprafaţă irigată pentru anul viitor, am să produc să arăt că doar din producţie putem crea o plus valoare“, a mai afirmat Gheorghe Lămureanu. 

În 2019, ultimul an pentru care există date disponibile, Agroterra a avut o cifră de afaceri de 4,8 milioane de lei şi un profit de 290.000 de lei, având un număr de 39 de angajaţi, conform datelor publice.