ZF Agrobusiness

ZF Agropower 2021. Ilie Buican, Crama Basilescu: Dealu Mare ar trebui să îşi dezvolte potenţialul şi prin turismul viticol, cu ajutorul fondurilor europene. „Potenţialul real al României în industria vinului este foarte mare, numai că este foarte greu să mai pui în valoare ce ai, dacă nu sunt bani suficienţi“

29.07.2021, 00:06 Autor: Florentina Niţu

Producătorii de vin din Dealu Mare, areal viticol din sudul Ro­mâniei cunoscut ca zona vinurilor roşii, unde se găsesc peste 15 crame, ar trebui să se uite cu atenţie la viitoarele fonduri europene ce le vor fi puse la dispoziţie şi să investească în spaţii de cazare pentru turişti, care, pe lângă experienţa degustării vinului, îşi doresc să se şi recreeze, a spus Ilie Buican, acţionar al Cramei Basilescu.

„Noul Plan Naţional Strategic este o modalitate de a redeschide accesul la fonduri europene. Cred că Dealul Mare, din punctul acesta de vedere, ar putea fi una din zonele care ar putea beneficia în cea mai mare măsură de avantajele acestor bani. Este aproape de Bucureşti, dar şi de alte localităţi mari şi avem tot ce ne trebuie în materie de vin. Avem reuşite, suntem apreciaţi, dar nu avem capacităţi de cazare, nu avem posibilitatea să le oferim turiştilor şi zone de recreere“, a afirmat Ilie Buican în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Profi. Însă, el afirmă că trebuie introdus un criteriu nou de selecţie a pro­iectelor pentru investiţii din fonduri europene şi anume susţine­rea dezvol­tării şi zonei panurbane, şi nu doar a zonei rurale, pentru că Urlaţi, oraş de care aparţin cramele din Dealu Mare, împiedică dezvol­tarea. „Urlaţi e mai degrabă un orăşel. Dacă ne uităm la satele dezvoltate din Europa şi ne ui­tăm la orăşele noastre, preferăm într-adevăr să stăm acolo în zona rurală.“

Ministerul Agriculturii a anunţat că va deschide pe 28 şi 29 iulie sesiunile de depunere a cererilor de finanţare pentru prime de asigurare a culturilor, a animalelor şi a plantelor, dar şi pentru înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol, prin Planul Naţional de Dezvoltare Ru­rală - Tranziţie 2021 – 2022. Deocam­dată, nu au fost anunţate fonduri şi pentru viticultori.

Ilie Buican spune că nu se bazează neapărat pe fonduri europene pentru dezvoltare şi se gândeşte să dezvolte noi vinuri şi să penetreze pieţe noi pentru export, dar susţine că lucrurile sunt destul de complicate şi pandemia a îngreunat şi mai tare acest lucru şi crede că „cei care ne conduc ar trebui să intervină şi să le ofere ajutor fermierilor“.

„Potenţialul real al României în industria vinului este foarte mare, numai că este foarte greu să mai pui din valoare ce ai, dacă nu sunt bani suficienţi. Firmele străine care au reuşit au beneficiat, în principal, de investiţii private. Investiţiile private le-au ridicat. Noi am avut fondurile europene, dar sunt complicat de absorbit, pentru că birocraţia a crescut foarte mult“, a spus acţionarul Cramei Basilescu, pusă pe picioare la începutul anilor 1900 de familia Basilescu.

El a adăugat că România nu are suficientă tehnologie în fermele viticole şi crede că guvernul ar trebui să se gândească cum să folosească banii europeni şi în tehnologia pentru viţă-de-vie. „Noi dacă am avea tehnologiile respective poate că ar merge mult mai repede lucrurile şi atunci am mai salva ceva ce se poate salva în anii care vin din decalajul faţă de alte ţări în ceea ce priveşte competitivitatea.“

Pentru anul 2021 el estimează o producţie normală de vin, de circa 4-5 milioane de hectolitri, dar crede că e important să crească piaţa externă de desfacere.

 

O campanie Ziarul Financiar susținută de
Banca Transilvania și Profi