ZF Agropower 2021. Integrarea este necesară pentru a aduce valoare adăugată în agrobusiness, dar este nevoie şi de susţinerea performanţei, investiţii în calificarea forţei de muncă şi promovarea produselor

România are potenţial să va­lo­rifice producţia primară, de la cereale la ouă, lapte sau car­ne, iar capacităţile ne­cesare există, însă pentru a aduce valoare adăugată în agrobusiness, repre­zen­tanţii companiilor de profil susţin că este nevoie de standardizarea produselor şi de o piaţă bine organizată.

„Putem să aducem valoare adăugată, agricultorii din România ştiu să producă, numai că unde desfacem? Consumatori sunt şi, aşa cum consumă produsele din import, vor consuma şi produsele noastre, dar pe lan­ţul de valorificare, produsele noastre nu ajung în totalitate la raft. (...) Trebuie să producem într-o piaţă organizată”, a spus Alexandru Baciu, proprietarul companiei Ferma Baciu în cadrul emisiunii ZF Agropower.

Ziarul Financiar a început o emisiune, săptă­­mânală, dedicată agrobusinessului, susţi­nută de Banca Transilvania. Emisiunea are loc în fiecare zi de luni de la ora 10:00 pe site-ul Ziarului Financiar şi pagina de Facebook.

Baciu, care deţine o fermă de vaci aproape de Călăraşi, un abator şi două ma­ga­zine pro­prii în Bucureşti a mai afirmat că în industria cărnii, România are o capacitate de abat­ori­zare de peste 300%. „Numai că aceste aba­toare sunt în zone în care nu avem porci sau pui sau vaci. Nu am făcut o zonare a agri­cul­turii. Creştem vacă de carne la şes, unde va­ra este foarte cald, şi am dus vaca de lapte la mun­te, care ar trebui să mănânce siloz nu iarbă.”

De asemenea, Nicuşor Şerban, proprietarul Agroserv Măriuţa, care deţine brandul Lăptăria cu caimac, susţine că şi în industria lactatelor există capacităţi de procesare pentru toată capacitatea de lapte produsă local, însă nu există capacităţi de producţie a materiei prime care să acopere consumul României.

„Mai întâi, trebuie să investim în producţia de lapte, iar după aceea să facem pasul următor spre procesare, spre valoare adăugată. Vecinii noştri, ungurii, cu 200.000 de capete de vaci produc lapte pentru 10 milioane de oameni, dar şi pentru export, iar noi cu un milion de capete de vaci, nu reuşim să producem lapte pentru 20 de milioane de locuitori, nu mai zic de export”, a spus Nicuşor Şerban, prezent în cadrul aceleaşi emisiuni.

El consideră că autorităţile ar trebui să subvenţioneze performanţa în agrobusiness, să făcă o stratgie naţională că lucrurile să se mişte în acest sector, pentru că altfel „vom continua să importăm lapte, produse din lapte, dar şi fermieri din Vest, care să vină să facă ferme adevărate, performante, în România”.

Călin Muscă, proprietarul Pork Prod, companie din Arad care creşte anual peste 85.000 de porci, a menţionat şi el că România are potenţial de dezvoltare în sectorul de creştere a porcilor şi consideră că producătorii interni ar trebui să-şi mărească capacităţile, astfel încât să reuşească să acope consumul intern. În prezent, România produce mai puţin de 30% din consumul de carne intern.

„Nu văd posibilitatea de export a produselor agroalimentare româneşti, decât prin eforturile producătorilor, pentru că statul nu ne ajută decât sporadic. (...) Sunt sceptic vizavi de ceea ce înseamnă ajutorul statului în privinţa dezvoltării industriei agroalimentare, dar noi, haiducii, vom lupta în continuare”, a spus el.

Importurile de produse alimentare, băuturi şi tutun au fost de 3,1 miliarde de euro în 2019, în timp ce exporturile au fost de numai 1,8 miliarde de euro, conform datelor statistice.

„Producătorii români încearcă să facă mai mult, dar au nevoie de sprijin, atât financiar, cât şi să-şi promoveze produsele. Asta face diferenţa şi asta ne face mai puţin competitivi din punct de vedere al preţurilor, cât şi din punct de vedere al alegerii consumatorului de pe raft”, a spus Cătălin Moraru, proprietarul Morandi Com.

El crede că României îi lipseşte standardizarea produselor. „Standardizarea înseamnă că dacă facem produse cu un anumit specific, într-o anumită regiune, acestea trebui să fie recunoscute şi luate în seamă atât de către Ministerul Agriculturii, cât şi de către supermarketuri.”

 

Nicuşor Şerban,

Agroserv Măriuţa (Lăptăria cu caimac)

► Vecinii noştri, maghiarii, cu 200.000 de capete de vaci produc lapte pentru 10 milioane de oameni, dar şi pentru export, iar noi cu aproximativ un milion de capete de vaci, nu reuşim să producem lapte pentru 20 de milioane de locuitori, nu mai zic de export.

► Integrarea nu e suficientă, este nevoie şi de promovarea produselor, şi de forţă de muncă. Noi învăţăm oamenii în companii, ceea ce înseamnă costuri, timp, dar şi riscuri.

► Trebuie o gândire pragmatică şi efort financiar să dezvoltăm industria agroalimentară. Dacă ceea ce propunem este susţinut, dacă este încurajată performanţa, peste zece ani România va putea să consume lapte şi produse lactate din poducţia internă. 

 

Călin Muscă,

proprietar, Pork Prod

► Există capacitate în România să valorificăm producţia primară.

► Sunt ferm convins că producătorii au nevoie să se integreze.

► Avem nevoie de investiţii în a învăţa oamenii să muncească, în şcolarizare. Avem nevoie de tehnicieni, avem nevoie de tractorişti, avem nevoie de măcelari. Noi nu mai avem personal calificat, pentru că am renunţat la şcolile profesionale.

► România are potenţial atât în creşterea porcilor, cât şi în tot ceea ce înseamnă zootehnie şi, în plus, mi se pare normal ca noi care suntem pe piaţă să creştem şi să reuşim să acoperim consumul intern măcar, nu mai zic de export.

 

Alexandru Mătieş,

acţionar, Agritehnica Mara (Morile Mătieş)

► Există posibilitatea ca producătorii români să acopere necesarul de paste făinoase pentru întreaga populaţie, deoarece în timpul stării de urgenţă, în momentul în care am fost mobilizaţi să furnizăm cantităţi substanţiale de produse, am reuşit să facem faţă. 

► Propun ca producătorii români să constituie o cooperativă sau o asociaţie, să preluăm un sistem de management aşa cum au retailerii şi să facem un lanţ de supermarketuri, iniţiat de români şi pentru români.

► Este imperios necesară integrarea, iar un avantaj al nostru, al producătorilor de paste, este că putem automatiza aproape complet.

 

Cătălin Moraru,

acţionar, Morandi Com

► Cred că ne lipseşte ideea de standardizare a cărnii, fie că este carne de pasăre, fie că este carne de porc sau de vită. Standardizarea înseamnă că dacă facem produse cu un anumit specific, într-o anumită regiune, acestea trebui să fie recunoscute şi luate în seamă atât de către Ministerul Agriculturii, cât şi de către supermarketuri.

► Integrarea este o opţiune, nu neapărat o soluţie pentru a aduce valoare adăugată. Integrarea este benefică atât timp cât creăm lanţul cât mai scurt către bani.

► Acum câţiva ani, am încercat să vând în supermarket ouă cu marca noastră şi nefiind atât de cunoscuţi în piaţă, mă duceam săptămânal până în Bucureşti cu zece caserole de ouă. Când ne-au zis reprezentanţii supermerketului să producem şi sub marca lor, am zis da, pentru că voiam să vând. Următoarele comenzi au fost la nivel de tir şi aşa ne-am dezvoltat.

 

Alexandru Baciu,

acţionar, Ferma Baciu

► Putem să aducem valoare adăugată, agricultorii din România ştiu să producă, numai că unde desfacem? Consumatori sunt şi aşa cum consumă produsele din import, vor consuma şi produsele noastre, numai că pe lanţul de valorificare, produsele noastre nu ajung în totalitate la raft.

► În industria cărnii avem o capacitate de abatorizare de peste 300%, numai că aceste abatoare sunt în zone în care nu avem porci sau pui sau vaci. Nu am făcut o zonare a agriculturii. Creştem vacă de carne la şes, unde vara este foarte cald, şi am dus vaca de lapte la munte, care ar trebui să mănânce siloz nu iarbă.