ZF Agropower 2021. Ioan Enoiu, proprietar Naturevo: Fermierul trebuie să fie acel manager care să-şi caute colaboratori cu care să facă un management eficient al fermei

Seceta pedologică din anul agricol 2020 nu a fost singura provocare a fermierilor, ci şi bolile plantelor şi apariţia unor noi dăunători, care au avut impact negativ asupra culturilor vegetale sau legumicole. În cazul cerealelor, 25-30% din producţia din toate zonele ţării a fost „furată“ de un atac al muştelor cerealelor, susţine Ioan Enoiu, proprietar al companiei Naturevo.

„Anul trecut, un atac al muştelor cerealelor a furat 25-30% din producţia din toate zonele ţării. Apoi, un atac fără precedent de trips în sud-est a luat 70-80% din producţia de orz, la sfârşit de aprilie. Atunci, foarte mulţi fermieri au folosit produse de contact împotriva lor, dar efectul a fost de maximum 20%. Dacă nu se aplică tratamente pentru protecţia plantelor la timp şi corect, pierderile merg până la 100%. Bolile şi dăunătorii pot să compromită total o cultură“, a spus Ioan Enoiu, proprietar al companiei Naturevo, în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania.

Naturevo, înfiinţat de Ioan Enoiu în urmă cu două decenii, este un important distribuitor, cu capital românesc, de inputuri agricole, precum îngrăşăminte, seminţe şi fertilizanţi, şi a avut în 2019 o cifră de afaceri de 115 milioane de lei, în creştere cu 18% faţă de anul precedent şi un profit de 6,4 milioane de lei, în scădere cu 11% faţă de anul 2018, arată datele de la Ministerul de Finanţe.

Ioan Enoiu susţine că în contextul în care schimbările climatice sunt acute, modul de acţionare al agenţilor dăunători este diferit, de altfel, apar şi unii dăunători, astfel tratamentele pentru protecţia plantelor trebuie preventive. „Niciun an nu seamănă cu altul, 2020 n-a semănat cu niciun an din anii anteriori. Învăţăm continuu.“

Totuşi, la finele anului 2020, se discuta ca în România cele mai utilizate insecticide din lume bazate pe neonicotinoide să fie interzise din toate culturile agricole în aer liber pentru a proteja atât albinele sălbatice, cât şi albinele apicultorilor. Totodată, se ia în cacul interzicerea produselor fitosa­nitare cu impact asupra mediului.

„Acum zece ani abia a început să se discute de produse de protecţia plan­telor cu impact asupra mediului, cu conţinut ridicat de reziduuri. În următorii zece ani, marile provocări vor fi date de UE, care cere să se reducă cu 50% substanţele de protecţia plantelor folosite în agricultură, ceea ce înseamnă o dificultate şi mai mare în a controla o gamă de agenţi de dăunare mai virulenţi, dar există deja o gamă de produse pe bază de extracte naturale, care întăreşte plantele în faţa infecţiilor şi măreşte rezistenţa şi repelenţa la dăunători“, a explicat Enoiu.

Antreprenorul adaugă că în 2030, cel puţin 15-20% din produsele pentru agricultură care vor influenţa puternic eficienţa din ferme vor fi produse de nanotehnologie. Acesta mai spune că mărirea productivităţii agricole este un element esenţial pentru fermieri, în prezent. „Trebuie să ne gândim atât la tipurile de produse pentru protecţia plantelor pe care le folosim în cultură, cât şi la tehnologia abordată şi la modul în care sunt gândite economic programele de finanţare din agri­cultură“, a menţionat el. Acesta mai crede că fermierul trebuie să-şi protejeze apa, un element foarte important pentru producţie, să utilizeze raţional fertilizanţii şi să se gândească cum foloseşte energia care este gratis – energia solară. „Trebuie să îmbună­tăţim randamentul fotosintetic.“

Enoiu afirmă că agricultura este un domeniu frumos, dar foarte dificil, pentru că a devenit o industrie, care presupune elemente de precizie, de inteligenţă artificială, aplicate într-un context impredictibil. 

„Fermierul trebuie să fie acel manager care să-şi caute colaboratori cu care să facă un management eficient al fermei. Fermierii cei mai performanţi sunt cei care şi-au luat alături finanţişti, pentru că ştiu să le spună de unde să ia credit, cum să folosească creditul, cât să investească, lucruri pe care nu le poate şti un agronom“, explică el.

Antreprenorul întăreşte că agri­cultura a devenit interesantă pentru investitori, atât fonduri de investiţii, cât şi bănci. „Faţă de acum zece ani banii sunt mult mai mulţi în agricultură şi cu siguranţă vor mai fi mai mulţi.“