ZF Agropower 2021. Marcel Cucu, membru fondator, LAPAR: Culturile de cereale arată frumos, sunt perspective bune pentru 2021, dar mulţi ani de azi încolo nu văd bine agricultura românească fără irigaţii. În 2020, deficitul comercial pe produse agroalimentare a fost de 1,9 mld. euro

Marcel Cucu, membru fon­da­tor al Ligii Asociaţiilor Produ­că­to­ri­lor Agricoli din România (LAPAR), spune că pers­pec­tivele pen­tru anul agricol 2021 sunt bune, însă crede că este nevoie de rea­bi­li­tarea infra­struc­turii prin­ci­pale de irigaţii pentru ca sec­torul agricol să îşi menţină poziţia în primii cinci producători de cereale şi oleaginoase din Uniunea Euro­peană, în viitor.

„Culturile de cereale arată frumos acum, sunt perspective bune pentru 2021, dar mulţi ani de azi încolo nu văd bine agricultura românească fără irigaţii. Se poate iriga, agricultorii sunt interesaţi să irige suprafeţe mai mari, dar nu avem niciun semnal public de la Ministerul Agriculturii în direcţia aceasta“, a spus Marcel Cucu în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Microfost.

El a făcut această afirmaţie în con­textul în care în anul agricol 2020, seceta pedologică a dus la scăderea producţiei de cereale cu 40%, pentru că infrastructura principală de irigaţii din România, folosită de majoritatea fermierilor din sud-estul ţării – acolo unde sunt şi cele mai însemnate recolte – este precară. În plus, s-a irigat o suprafaţă de numai jumătate de milion de hectare, în condiţiile în care suprafaţa cultivată cu cereale a fost de circa 5 milioane de hectare.

„Brăila are cea mai mare supra­faţă pentru irigaţii, dar infrastructura nu este la nivelul la care ar fi trebuit“, a menţionat el. Pentru anul agricol 2021, în judeţul Brăila, s-au făcut contracte pentru a se iriga 76.000 de hectare, adică aproape jumătate din suprafaţa totală amenajată pentru irigaţii. La nivel de ţară, s-au făcut contracte pentru a se iriga 780.000 de hectare.

„Cred că ar trebui să facem o dez­ba­tere despre ce înseamnă strategia pen­tru agricultură. În Portul Brăila este un dezastru în ceea ce priveşte ex­por­tarea materiei prime (grâu, orz, po­rumb), pentru că se livrează foarte mult în afară, în timp ce balanţa comer­cia­lă este pe minus.

Apoi, importăm produse procesate, după ce am vândut materii prime cu duiumul“, a mai spus agricultorul.

În 2020, deficitul comercial pe produse agroalimentare a fost de 1,9 miliarde de euro, conform datelor de la Ministerul Agriculturii.