ZF Agrobusiness

ZF Agropower 2021. Producţii mari, randamente mici. „Suntem departe de a fi o ameninţare pentru puternicele ţări din Vest“

17.08.2021, 00:07 Autor: Florentina Niţu

Agricultură înseamnă bani, industrie şi performanţă, astfel că România, chiar şi cu producţii record de cereale în anul agricol 2021, este departe de a fi un competitor puternic pentru ţările din vestul Europei, consideră Ştefan Gheorghiţă, acţionar al producătorului de cereale Triagroexim şi director de dezvoltare al traderului de cereale Agrinvest. El este şi doctor în ştiinţe agronomice.

„România are un randa­ment mediu de 3,5 tone la hectar, iar Franţa are un randament mediu de 7-7,5 tone la hectar. Ea nu suferă că nu au prins două vagoane de grâu spre Egipt, pentru că au şi alte debuşee. Au zootehnie puternică, în primul rând. Noi, dacă nu mai avem mâine cumpărători de cereale din străinătate, ce facem cu ele? Zootehnia am pus-o la pământ. Soluţia ar fi fost zootehnia şi apoi procesarea. Antreprenorul român încearcă să investească în această direcţie, dar are nevoie de o strategie din partea auto­rităţilor. Am pus la pământ aproape toate fabricile de conserve şi noi cumpărăm roşii din Italia. Nimeni nu vrea să acorde ajutoare de stat pentru fabrici strategice“, a spus Ştefan Gheorghiţă în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Profi.

Pentru anul agricol 2021, România se aşteaptă la o producţie de cereale de puţin peste 34 de milioane de tone, cea mai mare de până acum, din care producţia de grâu va fi de 11 milioane de tone. Cu această producţie, România redevine cel mai mare producător de porumb din UE şi reintră în top cinci producători de grâu din UE. Însă, Gheorghiţă crede că un plus pentru România ar fi fost ca procentul majoritar din producţia de grâu să rămână în ţară şi să meargă către zootehnie şi procesare şi nu să plece la export. Din datele statistice ante­rioare, circa 3-3,5 milioane de tone de grâu rămân în ţară şi aproximativ 6 milioane de tone sunt exportate. „Noi ne lăudăm că am devenit lider în anumite activităţi prin vânzarea de materie primă, dar nicidecum prin procesare şi nicidecum prin valoarea adăugată. Şi atunci aceste probleme se regăsesc în toată agricultura. Ceea ce ne lipseşte este dorinţa autorităţilor de a lua decizii indiferent de impactul, să zicem, electoral“, a menţionat Gheorghiţă.

El crede că România ar fi putut să profite în anii anteriori de fonduri europene şi să investească strategic în diverse domenii, astfel încât să fie competitivă pe piaţă şi să-şi asigure predictabilitatea.

„Noi doar credem că suntem dulăul cel mare (face referire la locurile ocupate de România în UE la producţii – n.red.). De fapt, suntem un căţeluş care se uită într-o lupă mare şi se vede mai mare decât este. Suntem departe de a fi o ameninţare pentru puternicele ţări din Vest. Agricultură înseamnă bani, industrie şi performanţă, iar aici discutăm despre Fanţa, Anglia, Olanda, Belgia“, a afirmat Gheorghiţă.

El a mai adăugat că fermierii ar trebui să investească în spaţii de depozitare, astfel încât să aleagă momentul oportun pentru vânzarea materiilor prime, fără presiune. „Cred că e nevoie de spaţii de depozitare, dar nu cred că trebuie să aibă toată lumea spaţii de depozitare, fiindcă sunt nişte costuri care pentru anumite ferme nu pot fi sustenabile. O fermă de 50-70 de hectare este greu să îşi permită construcţia unui spaţiu de depozitare“, a completat el.

În ceea ce priveşte preţurile cerealelor pe bursă, Gheorghiţă spune că va mai urma o perioadă de creştere, apoi va fi oprire lentă şi o stabilizare a preţului pentru o anumită perioadă.

„Acum, personal cred că asistăm la o degringoladă a preţului cerealelor pe bursă, din cauză că urmează după opinia mea o perioadă de sterilizare a banilor injectaţi în perioada pandemiei de COVID-19. Asta nu se poate face decât prin inflaţie. Acum se pune întrebarea reuşim sau nu să controlăm inflaţia“, a mai spus Ştefan Gheorghiţă.

 

O campanie Ziarul Financiar susținută de
Banca Transilvania și Penny