ZF Agrobusiness

ZF Agropower 2021. Cum poate România să devină exportator important de vin? „Asocierea viticultorilor şi producţia în aceeaşi cramă conduc la creşterea vânzărilor“. România, în top 15 mondial la producţia de vin, se află pe locul 32 în lume la exportul de vin

08.05.2021, 10:45 Autor: Florentina Niţu

♦ Doar 5% din vinul produs intern este trimis peste hotare ♦ Pe piaţa din România sunt circa 250 de crame şi 130 de produse viticole atestate cu DOC (denumire de origine controlată), IG (indicaţie geografică) sau varietale.

Cu o strategie la nivel naţional în sectorul viticulturii pentru promovarea vinurilor româ­neşti şi asocierea fermierilor care să producă în aceeaşi cramă sub brand comun, dar şi propriu, România ar putea să devină cunoscută peste hotare ca ţară viticolă şi procentul exportului din producţia internă ar putea creşte, a fost una dintre concluziile ediţiei din 3 mai a emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania.

„Ar trebui să ne unim forţele în asociaţii şi să investim în marketing şi în imaginea vinului, pentru că avem potenţial ca ţară, dar nu speculăm. Cred că ar trebui să ne asociem şi să vindem pe modelul cramelor franţuzeşti, sub acelaşi brand, dar şi separat”, a spus Sterian Bratu, oenolog şi administrator al Cramei Bratu, care cultivă 45 de hectare de viţă-de-vie în judeţul Galaţi.

România a avut în 2019 o producţie de vin de 4,9 milioane de hectolitri, în scădere cu 4% faţă de anul anterior, iar aproximativ 95% din producţie se vinde intern, arată datele Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vi­nului. Astfel, deşi este un producător im­-por­tant, licoarea lui Bacchus realizată în Ro­mânia este prea puţin cunoscută peste hotare.

„Trebuie să facem un efort extraordinar, susţinut, pentru a putea pătrunde pe o piaţă occidentală învăţată cu anumite branduri. Dar, dacă ne uităm în România, deşi nu exportăm mult, şi ponderea vinurilor din import este mică. Românii consumă vinuri româneşti”, a spus Ioan Vlad, inginer viticol la Sarica Niculiţel, singura podgorie din ţară cu expunere în totalitate nordică. El este şi reprezentantul Oficiului Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (ONVPV) în judeţul Tulcea, dar şi membru al Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România (ARAD). Claudiu Şugar, acţionar al Cramei La Salina din inima Transilvaniei, mai exact din Turda, care exporta înainte de pandemia de COVID-19 circa 20% din producţie, consi­deră că pe lângă o strategie a Mi­nisterului Agriculturii pentru creşterea procentului vinului exportat la nivel naţional este nevoie şi de implicarea organizaţiilor de profil pentru a trimite mai mult vin în afara ţării.

„Bulgaria are brand de ţară din vin şi noi avem potenţial, dar avem nevoie de susţinere pe termen lung să vindem scump şi mult. (...) Noi vindem în Anglia şi Polonia la magazine româneşti, dar chiar şi acolo se vând mai mult brandurile cunoscute, precum Jidvei, Cotnari sau Recaş”, menţionează antreprenorul.

Zaig Eckerhardt, unul dintre ultimii saşi din România şi acţionar al Vinifera Eco Zem, care produce vinurile Casa Zaig în Bistriţa, susţine şi el că este nevoie de o strategie la nivel de stat pentru a ieşi pe piaţa externă.

„Nu avem cum să ne facem cunoscuţi şi să intrăm în concurenţă cu francezi, italienii, nemţii, austriecii, care au susţinere. Nu putem bate singuri la uşa unui distribuitor, ci este novoie de o politică de ţară, iar faptul că vindem în mici magazine de-ale românilor plecaţi în străinătate nu este o politică de export”, a afirmat el.

De asemenea, Ion Bălan, acţionar al Cramei Hamagia – Nalba, care face parte din arealul viticol Istria – Babadag, de la marginea Deltei Dunării, crede că fără susţinere substanţială din partea statului şi asociere „nu putem să pătrundem pe alte pieţe unde concurenţa este mare”. Acesta spune că producătorii de vin ar putea să se unească reginoal şi să producă în aceeaşi cramă, astfel încât să eficientizeze costurile şi să realizeze un volum mai mare, important pentru un contract cu un potenţial distribuitor din afara ţării.

„Îţi trebuie mulţi bani să înfiinţezi o cramă. O plantaţie optimă are între 50 şi 100 de hectare şi cu tot cu o cramă modernă, investiţia sare de 2 milioane de euro”, susţine Bălan, adăugând că este o sumă mare pentru o singură persoană, dar nu şi pentru o asociaţie de viticultori.

El completează că există bani pentru investiţii din fonduri europene, dar şi că băncile sunt deschise să finanţeze sectorul vitivinicol.

 

Zaig Eckerhardt,

acţionar Vinifera Eco Zem

 

►  Pentru a ieşi pe piaţa externă este nevoie de strategie de la stat. Nu putem bate singuri la uşa unui distribuitor, e novoie de o politică de ţară, iar faptul că vindem în mici magazine de-ale românilor plecaţi în străinătate nu e o politică de stat pentru export.

►  Este important că consumatorul intern a prins gustul vinului românesc.

 

 

Caudiu Şugar,

acţionar Crama La Salina

 

►  Bulgaria are brand de ţară din vin şi noi avem potenţial, dar avem nevoie de susţinere pe termen lung să vindem vin scump şi mult.

►  De la an la an apar crame noi şi creşte calitatea vinurilor. Moldovenii au mers la export cu branduri de masă şi cu volume, dar şi cu mici cu vinuri scumpe în zona scandinavă şi în Anglia şi Germania, cei mai mari consumatori de vinuri, pentru că au făcut o agenţie de promovare a vinului şi în continuare investesc în promovare.

 

 

Ioan Vlad,

acţionar, Avisan

 

►  Condiţiile din 2021 sunt identice cu cele din 2020 şi trebuie să facem faţă în continuare aceloraşi rigori. Vânzările reuşim să le menţinem la un nivel care să ne asigure supravieţuirea şi chiar dezvoltarea, având în vedere că se accesează fonduri europene. 

►  Preţul de 2 lei/kg de struguri ţine de mulţi ani şi pentru a se închide cercul producătorii au nevoie de o cramă. Valoarea adăugată este mult mai mare când faci vin, problema este cum vinzi vinul. Dacă ai o plantaţie mare şi brand nou e foarte complicat să vinzi.

 

Ion Bălan,

acţionar, Crama Hamangia Nalba

 

►  În decursul timpului băncile s-au reorientat către sectorul agricol. La începutul anilor ‘90 băncile refuzau să crediteze agricultura, pentru că era un sector cu risc ridicat, în schimb acum susţin sectorul agricol constant.

►  Îţi trebuie mulţi bani să înfiinţezi o cramă. O plantaţie de viţă-de-vie optimă se face pe 50-100 de hectare şi cu tot cu o cramă modernă investiţia şi sare de 2 milioane de euro.

 

Sterian Bratu,

administrator, Crama Bratu

 

►  Ar trebui să ne unim forţele în asociaţii şi să investim în marketing şi în imaginea vinului, pentru că potenţial avem ca ţară, dar nu speculăm.

►  Anul 2020 a fost foarte dificil, sperăm să ne dezvoltăm şi sperăm ca lucrurile să meagă bine.

O campanie Ziarul Financiar susținută de
Banca Transilvania și Microsoft