• Leu / EUR4.9430
  • Leu / GBP5.7237
  • Leu / USD4.7005
ZF Agrobusiness

ZF Agropower. „2022 este un an al logisticii, un an în care vom folosi la maximum capacităţile de transport al cerealelor, atât din România cât şi din Ucraina spre portul Constanţa, pe cale ferată şi pe cale rutieră“

24.05.2022, 00:06 Autor: Florentina Niţu

Producţia de cereale din recolta de vară este estimată la peste 10 milioane de tone Fermierii români care trimit în mod tradiţional marfa spre portul Constanţa se uită cu emoţie la situaţia actuală - venirea mărfii din Ucraina prin România – şi sunt îngrijoraţi în privinţa livrărilor şi a preţurilor ce ar putea scădea Costurile cu transportul au crescut semnificativ, iar transportul feroviar, mai ieftin decât cel rutier, „are mai multe restricţii decât acum 2-3 ani“.

Venirea cerealelor din Ucraina prin România creează distorsiuni. Fermierii mici şi medii din România, care nu au spaţii proprii de depozitare şi trimit marfa direct după recoltare către traderii din portul Constanţa, sunt îngrijoraţi privind modul în care vor livra cerealele în port.

Noua campanie de recoltare a grâului, orzului şi rapiţei va începe în jurul datei de 15 iunie, în mai puţin de o lună, iar estimările privind producţia totală a acestora trece de 10 milioane de tone şi din Ucraina ar trebui să iasă în trei luni 20 de milioane de tone de cereale. Temerea fermierilor români vine în contextul în care marfa din Ucraina inundă portul Constanţa şi vine cu discounturi de  30-35 euro/tonă, spun analiştii din piaţa cerealelor, iar producătorii români se aşteaptă la preţuri mai mici cu 60 de euro/tonă sau chiar mai mult faţă de preţul de pe bursa EuroNext de la Paris în timpul campaniei de recoltare. Astfel, 2022 va fi un an al logisticii şi al adaptării la situaţie prin găsirea unor soluţii rapide de către fermierii români, a fost una dintre concluziile ediţiei din 23 mai a emisiunii ZF Agropower.

„Din Ucraina vin cereale prin două puncte importante de frontieră, unul este cel de la Halmeu (jud. Satu Mare – n.red.) şi celălalt este cel de la Dorneşti (jud. Suceava – n.red.). Creşte presiunea pe calea ferată şi vom avea o cerere tot mai mare pentru intrarea în ţară, deşi ştim că în perioadele de vârf, în campania de recoltare, existau anumite blocaje pentru că se transporta mai mult spre portul Constanţa. Va fi o presiune foarte mare şi sunt convins că vom folosi la maximum capacităţile de transport al cerealelor pe cale ferată şi pe cale rutieră, pentru că vom avea un volum mai mare de marfă de transportat, căci din Ucraina nu vin doar cereale, ci şi alte mărfuri. Este un an al logisticii“, a spus Sergiu Gorban, acţionar al Transylvania Invest, unul dintre cei mai mari traderi de cereale cu capital autohton.

Sergiu Gorban, CEO, Transylvania Invest: Cei care sunt în logistică au oportunitatea de a folosi la maximum capacităţile pe care le au în transportul cerealelor şi nu numai, pentru că volumele sunt în creştere, iar în portul Constanţa volumele vor creşte, de asemenea.


El a menţionat că presiunea pe transportul feroviar se simte puternic şi din cauza faptului că infrastructura este aproape la fel ca acum 2 sau 3 ani şi are mai multe restricţii, ceea ce înseamnă timpi mai mari de deplasare şi capacitate mai scăzută de livrare pe calea ferată.

Alina Creţu, preşedinte al Asociaţiei Pro­ducătorilor de Porumb din România, spune că dacă vor exista cantităţi importante care vor tranzita România este posibil să vedem un blocaj în ceea ce priveşte logistica şi diminuarea necesarului de transport pentru fermierii români, creşterea costurilor de transport şi ulterior sincope majore în por­tul Constanţa. „Este o perioadă în care nu putem să fim decât îngrijoraţi, pe de o parte pentru că există război într-o ţară vecină României, o ţară care are o agri­cul­tură pu­ternică şi este un jucător important pe piaţa mondială a cerealelor, şi pe de altă parte ne îngrijorăm legat de aceste coridoare care ar urma să tranziteze România cu cereale.“

„Colegii noştri din diferite zone ale ţări, din Moldova şi din Bărăgan în special, sunt îngrijoraţi pentru că ştiu cât de complicată este infrastructura şi logistica din România. Avem portul Constanţa prin care exportăm o cantitate importantă din cereale din România şi sperăm ca modul în care ajung cerealale fermierilor români în port să nu ducă la sincope majore“, a afirmat Alina Creţu. Ea spune că urmează campania de recoltare, iar foarte mulţi din fermierii din România nu au capacităţi stocare şi vând producţia direct din câmp sau imediat după recoltare din silozurile tampon care se află în diferite zone ale celor care depozitează şi comercializează cerealele.

 

Alina Creţu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România: Trebuie să fim atenţi să nu creăm un blocaj major pentru fermierii locali. O soluţie ar fi monitorizarea foarte atentă a mărfii care trece prin România şi o analiză a impactului pe care îl poate avea această decizie asupra fermierilor.


România se aşteaptă la o recoltă de 9,3 milioane de tone de grâu şi 1,3 milioane de tone de rapiţă, iar o bună parte va pleca din ferme pe cale rutieră sau feroviară spre portul Constanţa. Anul trecut, prin portul Constanţa au trecut 25 de milioane de tone de cereale, iar pentru acest an companiile care operează în port spun că în urma investiţiilor pot mări capacitatea cu circa 5 milioane de tone.

În ceea ce priveşte preţul, Ionuţ Lungoci, preşedinte al Cooperativei Agricole Dobrogea Sud formată din fermieri ce cultivă peste 20.000 de hectare cu cereale în judeţul Constanţa spunea recent că dacă anul trecut era costul de transport dintr-un câmp din Constanţa până în port era fix, acum este cu 70-80% mai mare, iar dacă un fermier depozitează, mai are şi costuri cu depozitarea, aşadar mulţi preferă să trimită direct către port cerealele pentru că preţurile de vânzare sunt bune, producţiile la fel, iar veniturile vor creşte, chiar dacă profitabilitatea nu va fi la fel de mare.

„Avem oportunităţi şi provocări în această perioadă. Avem oportunitatea unui preţ bun pentru cerealele produse de noi şi în cazul meu pentru că sunt depozitar am şi oportunitatea de a face trading, dar marea provocare cred că va fi pentru fermierii mici, care nu au capacităţi de depozitare şi va trebui să vândă la recoltat. Chiar dacă suntem conectaţi la bursa de la Paris, în perioada recoltatului cred că vom avea preţuri mai mici cu 60 de euro sau poate chiar mai mult, iar din acest motiv cred că trebuie să monitorizăm foarte bine afluxul de cereale din Ucraina şi să protejăm şi fermierii români care nu au capacităţi de depozitare“, a spus Teofil Dascălu, CEO al Frizon Group, companie care cultivă peste 2.000 de hectare cu cereale în judeţul Vrancea.

Ieri, în jurul ore 13:00, pe bursa EuroNext de la Paris, preţul grâului cu livrare în luna septembrie era de 426 euro/tonă, în uşoară creştere faţă de vineri, cu 5,5 euro/tonă. Faţă de acum un an, preţul este mai mare cu 70%, iar faţă de acum trei ani preţul este cu 136% mai mare, conform bursei paneuropene.

În ceea ce priveşte costul transportului, Teofil Dascălu a afirmat că anul trecut a transportat cu 10 euro/tonă cerealele grele – grâu şi porumb – către portul Constanţa, iar transportul rutier ajungea la 17 euro/tonă în perioada campaniei. Înainte de campanie sau în extrasezon, preţul transportului rutier era cu 4-4,5 euro/tonă mai mic.

„Costul transportului a crescut mult în ultima perioadă. Eu transport cerealele mai mult pe cale ferată, dar în campania agricolă ştiu din anii anteriori că preţul transportului rutier va creşte. În cazul transportului feroviar lucrurile merg mai bine şi putem negocia din timp preţurile“, a susţinut Dascălu.

Sergiu Gorban a precizat că România are capacitatea de transport limitată la nevoile sale, iar acum că există volume noi de transportat, costurile de transport vor creşte pe de o parte din această cauză, dar şi pentru că preţul la combustibili este mai mare. 

„România a moştenit o reţea bună de cale ferată de pe vremea comunismului şi ne-ar plăcea să fie renovată, ne-ar plăcea să vedem şi alte terminale de transport, cum este transportul intermodal, să vedem că începem să transportăm pe cale maritimă şi să gândim mai multe proiecte în ţara noastră, pentru că cerere există. Dezvoltarea transportului pe cale ferată înseamnă automat un volum mai mare de cereale transportat pe calea ferată şi cred că este moment foarte bun pentru operatorii de transport în a-şi mări parcul de vagoane şi poate că ar trebui să ne uităm la fondurile europene care vin să le atragem aici“, a subliniat Gorban.

El a mai adăugat că dacă România ar transporta mai mult pe cale feroviară, care este mai ieftină, ar exista o diferenţă de bani care ar rămâne în ţară. „În plus, dacă ajungi în Portul Constanţa în 3 zile în loc de 7 zile, ai costuri la jumătate cu transportul, pentru că avem o viteză medie mai mare. Acum că avem o viteză mică, avem costuri care se pierd şi nu se pot recupera niciodată.“

Pe de altă parte, TTS, cel mai mare transportator pe Dunăre, a făcut o nouă rută logistică destinată exportului de produse agricole ucrainene pe trasee combinate terestru, fluvial şi maritim, pentru a transporta mai rapid marfa şi a evita posibilele blocaje de pe rutele tradiţionale. Pe segmentul terestru marfa va fi transportată din Ucraina până în terminalul portuar TTS din Galaţi, pentru început cu mijloace auto, iar ulterior feroviar.

TTS a transportat şi operat peste 200.000 tone de mărfuri minerale şi agricole, reprezentând exporturi şi importuri ucrainene şi alte peste 100.000 tone exporturi ucrainene au fost expediate pe cale ferată de către grupul TTS, potrivit reprezentanţilor companiei.

Teofil Dascălu, CEO, Frizon Group: Culturile de toamnă în zona noastră au avut de suferit, pentru că rezerva de umiditate din sol a fost foarte mică în primăvară, pentru că am avut precipitaţii puţine în iarnă, şi potenţialul este undeva la 60% la grâu orz şi rapiţă. Culturile de primăvară au un start bun.

O campanie Ziarul Financiar susținută de
Banca Transilvania