ZF Agropower. „A rămas nucleul dur de producători de cartofi. Acum procesăm 20.000 de tone de cartofi pe an, dar apar noi capacităţi şi în doi-trei ani o să ajungem până la 250.000 de tone“

♦ În 2020, România a avut o producţie de 2,68 de milioane de tone de cartofi ♦ România se află în primii zece producători de cartofi din UE ♦ Pe piaţa locală sunt 56 de companii care prelucrează cartofi şi angajează 1.500 de persoane.

Volumul de cartofi procesaţi din România se va mări de zece ori în următorii 2-3 ani, ajungând până la 250.000 de tone/an, pentru că in­vestiţiile în această direcţie sunt numeroase, a fost una dintre concluziile ediţiei din 21 martie a emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Profi. Astfel, valoarea adăugată a producţiei locale va creşte.

„Noi procesăm circa 20.000 de tone de cartofi în România. Spre comparaţie, Belgia şi Olanda procesează circa 1,5 mi­lioane tone/an. Acum apar noi capacităţi de procesare în România şi în 2-3 ani o să ajungem la 200.000-250.000 tone/an, din care se vor face în principal chipsuri“, spune Romulus Oprea, preşedinte al Federaţiei Naţionale a Cartofului din România.

În 2020, România a avut o producţie de 2,68 de milioane de tone de cartofi de pe o suprafaţă de 166.000 de hectare, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS). Astfel, pentru procesare ar fi folosit mai puţin de 1% din producţia totală, potrivit calculelor făcute de ZF pe baza informaţiilor preşedintelui Federaţiei Naţionale a Cartofului din România.

Pe piaţa locală sunt 56 de companii care prelucrează cartofi şi angajează 1.500 de persoane, conform datelor de la Registrul Comerţului. Un procesator important este PepsiCo, care are în România fabrică pentru producţia chipsurilor Lay’s, în care a investit foarte mult în 2021 pentru a-i creşte capacitatea de producţie, potrivit reprezen­tanţilor grupului. Cea mai mare cantitate de cartofi consumată în România este în stare proaspătă, de 93,4 kilograme per capita în anul 2020 (circa 1,7 mil. tone în total), arată datele INS.

---

Romulus Oprea (stânga), preşedintele Federaţiei Naţionale a Cartofului din România: Pentru a cultiva un hectar de cartofi pentru consum ai nevoie de 33.000 de lei la ora actuală. Aceste calcule au fost făcute după scumpirea îngrăşămintelor şi energiei, dar înainte de războiul de lângă noi, şi acum vor fi şi mai mari cheltuielile.

---

Consumul de cartofi este similar cu cel de pâine, aceştia fiind numiţi şi a doua pâine a românului. Astfel, deşi România produce mai mult decât consumă, este foarte slabă la capitolul procesare.

În plus, în lipsa spaţiilor de depozitare a cartofilor în timpul iernii, importă o parte din cartofii de consum. „Începând cu lunile februarie-marie până la noua cultură (august-septembrie – n. red.) suntem dependenţi de importuri“, susţine Oprea, care menţionează că suprafaţa cultivată cu cartofi pentru consum a fost de 26.500 de hectare în 2021, citând datele Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA), care oferă subvenţii.

În 2020, importurile de cartofi, în stare proaspătă sau refrigerată, au fost de 47,7 milioane de euro, iar exporturile de cartofi au fost de numai 3,5 milioane de euro, de 13 ori mai mici ca valoare decât importurile, conform datelor INS.

„Noi înainte de 1990 nu importam niciodată cartofi, dimpotrivă, exportam. Şi acum avem încercări timide de export, la începutul sezonului, în Polonia, în Italia, în Grecia, în Marea Britanie, în Republica Moldova şi în Ucraina, dar cantităţi foarte mici. Însă, România importă anual 100.000 de tone de catofi preprăjiţi şi congelaţi“, afirmă Romulus Oprea.

Cooperativa agricolă Drumul Carto­fului, cu sediul în localitatea Turia, judeţul Covasna, formată din patru companii care produc câteva tone de legume anual, din care cea mai mare parte cartofi, a vândut în 2020 şi 2021 peste jumătate din producţie în Republica Moldova şi Ucraina, pieţe afectate acum de război.

„Anul trecut am exportat către Ucraina şi Republica Moldova, ne-a ajutat mult că aveam aceste pieţe de desfacere, dar acum nu ştiu care va fi impactul. Noi trimiteam 60% din producţie în cele două ţări, circa 400 de tone“, a spus Benedek Kovács, preşe­d­intele cooperative agricole Drumul Cartofului.

El a adăugat că membrii cooperativei se gândesc să prelucreze cartofii de calibru mic, „avem voinţă, dar încă n-avem bani“.   

„A rămas nucleul dur de producători de cartofi, care, contrar climatului economic de-a dreptul neprietenos, se încăpăţânează să rămână activ în această cultură. Am semnat contracte cu fabrici de procesare şi pe viitor, dacă ne asociem, putem să accesăm fonduri europene şi să facem propriile noastre fabrici. Vorbim de investiţii de zeci de milioane de euro“, a precizat Oprea.

Benedek Kovacs, preşedintele cooperativei agricole Drumul Cartofului: Anul trecut am exportat către Ucraina şi Republica Moldova, ne-a ajutat mult că aveam aceste pieţe de desfacere, dar acum nu ştiu care va fi impactul. Noi trimiteam 60% din producţie în cele două ţări, circa 400 de tone.