• Leu / EUR4.9448
  • Leu / GBP5.7408
  • Leu / USD4.7348
ZF Agrobusiness

ZF Agropower. Achiziţia de terenuri şi investiţiile în utilaje sunt priorităţile fermierilor în 2022. Procesarea rămâne în afara radarului, deoarece are riscuri mari şi marje de profit mici

11.01.2022, 00:07 Autor: Florentina Niţu

„Nu văd piloni investiţionali puternici în ultimii ani, nici în piaţa de ulei, nici în cea de panificaţie, nici la biscuiţi. Nu văd 1.000 de fabrici pregătite să acceseze fonduri de stat sau europene şi să întoarcă zona de consum alimentar în favoarea României“.

Procesarea materiilor prime agricole româneşti rămâne în continuare la stadiul de discuţie, în contextul în care urmează noi scumpiri, iar în ceea ce priveşte creşterea preţului la gaze şi energie nu există o predictibilitate, fermierii neasumându-şi riscul investiţional şi reducerea marjelor de profit din culturile vegetale, de cereale.

„Meseria noastră este de producători de materie primă şi ne-o facem din ce în ce mai bine de zece ani încoace. (...) Procesarea, în diferitele ei forme, este industrie alimentară, iar noi facem agricultură şi credem că este problema statului, nu a noastră, şi acolo unde este capital de stat poate fi investit. Sunt colegi care au investit, discutăm cu ei, le vedem rezultatele, dar nu suntem entuziasmaţi să investim în procesare în momentul acesta, pentru că este un risc foarte mare, mai ales în acest context“, a spus Dragoş Telehuz, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Ialomiţa, prezent în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania.

De altfel, în ultimii ani, în industria locală alimentară nu a existat nicio investiţie de la zero, de peste 50 mil. euro, într-o unitate de producţie realizată de o companie naţională sau multinaţională.

„Am obosit să tot aud că putem produce hrană pentru o populaţie de trei ori mai mare decât a României, când noi nu reuşim să acoperim decât 20-30% din consum. Şi nici nu văd piloni investiţionali puternici în ultimii ani, nici în piaţa de ulei, nici în cea de panificaţie, nici la biscuiţi. Nu văd 1.000 de fabrici pregătite să acceseze fonduri de stat sau europene şi să întoarcă zona de consum alimentar în favoarea României“, a spus Octavian Vucmanovici, CEO al Vifrana, producător de vinuri ecologice, ce deţine o suprafaţă de 130 de hectare cu viţă-de-vie din judeţul Constanţa.

Astfel, industria alimentară a rămas un sector de 50-60 de miliarde de lei în ultimii cinci ani, deşi antreprenorii consideră că prin investiţii mai mari în procesare se poate dubla. Mai mult, Ministerul Agriculturii a prelungit cu o lună, până la data de 7 februarie 2022, termenul pentru antreprenorii care vor să ia bani europeni pentru procesarea materiilor prime, având la dispoziţie să ia peste 180 de milioane de euro, deoarece investitorii nu s-au grăbit să depună proiecte pentru procesare.

„Pentru un fermier capitalizat este mai uşor să investească în alte domenii decât în industria alimentară. Procesarea, de cele mai multe ori, a erodat profitul provenit din cultura vegetală. În plus, o afacere în procesare ar trebui să stea în picioare cumpărând marfă din piaţă, iar capacitatea de stocare din România este precară. Odată ce acest lucru se întâmplă, adică putem depozita, sperăm ca fermele să fie capitalizate şi să investească în calitate de investitori“, a mai spus Dragoş Telehuz.

România are o capacitate de depozitare a cerealelor de peste 26 de milioane de tone, pe hârtie, însă, în realitate, multe dintre spaţii stau goale, pentru că sunt vechi ori sunt poziţionate în locuri în care nu ai acces la ele pe cale maritimă sau pe cale feroviară, iar astfel nu sunt funcţionale.

Marile capacităţi de depozitare actuale sunt ale marilor traderi, care vând cerealele adunate în timpul recoltei de la fermierii români pe pieţe externe, având silozuri şi baze aproape de Portul din Constanţa.

În aceste condiţii, procesarea rămâne în afara radarului fermierilor şi în 2022. Însă, ei nu opresc investiţiile. Spre ce merg banii?

„Noi, fermierii, investim permanent. Achiziţia de teren este prioritară. Apoi, acolo unde trebuie schimbat un utilaj sau înlocuită gama, investiţia va avea loc. Nu avem planuri riguroase de investiţii, având în vedere riscurile din piaţă“, a menţionat Telehuz. În ceea ce priveşte riscurile, el se referă la o potenţială criză pe piaţa îngrăşămintelor chimice sau a utilajelor agricole.

Cât despre terenul agricol, care a ajuns la o medie de 7.000 euro/hectar, el spune că fermierii nu îşi mai pun întrebarea dacă terenul merită sau nu banii, pur şi simplu îl cumpără. „Este ceva ce ne afectează activitatea, dar nu ne punem întrebarea, pentru că este baza stilului nostru de viaţă. (...) Deşi priveam terenul în arendă acum câţiva ani ca fiind o povară, mai ales că nu are amortizare, acum îl privim ca pe o binecuvântare. În 2020, terenul ne-a salvat, pentru că eram decapitalizaţi şi l-am ipotecat şi am împrumutat bani să plătim furnizorii şi să trecem anul“, a explicat el.

În ce investesc viticultorii în 2022?

„Pentru noi, principalul ţel în 2022 este conectarea industriei noastre bio la export. Vrem să ieşim pe toate canalele, prin toate relaţiile noastre, cu toate eforturile noastre. Facem export în Germania, între 15-20% din cifra de afaceri, şi vrem să ne ducem nu numai în Europa, ci în toată lumea“, a spus Octavian Vucmanovici.

El a menţionat că Vifrana, cât şi alţi producători de struguri, nu au, neapărat, intenţia să cumpere terenuri şi să investească în viţa-de-vie, mai ales că este o situaţie atipică în industria vinului şi anume că sunt puţine crame de procesare. „Pe termen mediu şi lung este bine să creşti suprafaţa de producţie de struguri şi să faci contracte cu producători de vin şi după să îl vinzi la export“, a precizat Vucmanovici.

Octavian Vucmanovici, CEO Vifrana: Am obosit să tot aud că putem produce hrană pentru o populaţie de trei ori mai mare decât a României, când noi nu reuşim să acoperim decât 20-30% din consum. Şi nici nu văd piloni investiţionali puternici în ultimii ani, nici în piaţa de ulei, nici în cea de panificaţie, nici la biscuiţi. Nu văd 1.000 de fabrici pregătite să acceseze fonduri şi să întoarcă zona de consum alimentar în favoarea României.

O campanie Ziarul Financiar susținută de
Banca Transilvania