ZF Agropower. Agroturismul poate deveni o emblemă a României, dar avem nevoie de infrastructură. O strategie public-privată poate duce cel puţin la dublarea celor 40.000 de locuri de cazare

ZF Agropower. Agroturismul poate deveni o emblemă a României, dar avem nevoie de infrastructură. O strategie public-privată poate duce cel puţin la dublarea celor 40.000 de locuri de cazare

Agroturismul, un concept prin care este valorificat potenţialul gospodăriei ţărăneşti, ar putea deveni o emblemă a României şi are şanse să se dezvolte cu ajutorul fondurilor europene, însă investitorii trebuie să colaboreze cu autorităţile, astfel încât să fie asigurată şi o infrastructură proprice pentru a atrage turişti de peste hotare, a fost una dintre concluziile ediţiei din 14 noiembrie a emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.

„Cred că agroturismul poate să devină o emblemă a României, dar, din păcate, infrastructura întârzie să apară. Acum, agroturismul este una dintre cele mai mari oportunităţi pe care le are România, dar este complicat să te lupţi pe piaţa internaţională cu infrastructura şi toate facilităţile din turism pe care le oferă ţările dezvoltate. Avem o mare şansă datorită autenticităţii, naturii şi interacţiunii cu satul românesc şi trebuie să o folosim“, a spus Sorin Petcu, cofondator al Fermei Animalelor şi Făbricuţei de Lactate.

Ferma Animalelor a luat naştere acum un deceniu şi este o fermă interactivă pentru copii, aflată în Pantelimon, la mică distanţă de Capitală. Pe lângă aceasta, familia Petcu a dezvoltat şi o fabrică, unde copiii pot urmări procesul de obţinere a laptelui direct de la vacă, mulţi dintre ei având pentru prima dată cu o astfel de experienţă.

„Am prieteni care lucrează în corporaţii sau care şi-au lăsat joburile să investească în sate părăsite pentru a le readuce la viaţă prin agroturism, dar şi asta trebuie făcută integrat. Este una ca o persoană să lucreze la o casă părăsită

dintr-un sat şi alta să se lucreze în parte­neriat cu autorităţile locale, cu asociaţii şi să creeze în acel sat un loc în care turistul să vină să doarmă într-un pat tradiţional, să mănânce mâncare locală, dar să aibă şi activităţi extra şi să beneficieze de o anumită infrastructură“, a menţionat Petcu.

Cosmin Măglaş, CEO şi fondator al firmei de consultanţă Atragem Finanţare, consideră la rândul său că implementarea şi dezvoltarea greoaie a unui business agroturistic în România este faptul că nu avem o infrastructură potrivită. Astfel, crede că Grupurile de Acţiune Locală pot face diferenţa. Ele pot dezvolta o strategie locală sau o strategie regională - comunele conlucrând, astfel încât să ridice potenţialul zonei şi să creeze oportunităţi de dezvoltare a zonelor limitrofe fiecărei locaţii de agroturism în parte.

„Agroturismul este o şansă extraordinară pentru noi şi avem fonduri europene să o dezvoltăm. Avem aproximativ 40.000 de locuri de cazare, foarte puţin, în condiţiile în care agroturismul la nivel european are 370-400 de milioane de vizitatori unici anual. Avem nevoie de cel puţin dublarea acestor capacităţi de cazare, dar dezvoltarea trebuie făcută pe baza unei strategii, ca să avem sate turistice, cum este Viscri, de exemplu“, a subliniat Măglaş. Din 2023, România va intra într-un nou exerciţiu de finanţări şi va avea un buget de 15,8 miliarde de euro prin Planul Naţional Strategic, până în 2027, pentru investiţii în mediul rural.

Sorin Vîlcan împreună cu soţia sa, şoferi de tir în Europa, au făcut un punct gastronomic local în judeţul Harghita, mai exact în satul Bilbor, considerat unul dintre cele mai nepoluate locuri din România, „la un capăt de lume, la hotar cu Suceava“, după cum povesteşte co-fondatorul. Locaţia a fost deschisă în acest an şi au avut peste 1.000 de turişti, inclusiv din SUA, iar unii s-au cazat în cabana cu şase camere pe care o deţin, dar Vîlcan spune că dacă infrastructura ar fi pusă la punct, ar veni mai mulţi vizitatori. „Autorităţile locale sunt încântate de ce am realizat şi au zis că ne sprijină cu infrastructura“, a precizat antreprenorul, din spatele punctului gastronomic local Casa VLC.

În prezent, în România sunt peste 100 de puncte gastronomice locale, unităţi de alimentaţie publică care oferă produse pe bază de reţete tradiţionale şi se află în gospodării ţărăneşti, mici ferme, stâne sau locuri pescăreşti, conform datelor de la Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

„Sunt puţine puncte gastronomice locale, fără doar şi poate. Pe lângă cele 100 de puncte gastronomice locale, sunt multe alte puncte în zona gri sau neagră şi Gasto Local vrea să scoată la suprafaţă aceste locuri. Oamenii (care intră în Gastro Local – n. red.) urmează cursuri de igienă, ştiu să servească, au o un branding şi o imagine corectă, îţi pun pe masă minimum 70% din produse din gospodăria proprie şi au o locaţie curată, care a fost avizată de direcţia sanitar-veterinară“, a afirmat Dorian Lungu, un antreprenor din Braşov, a creat Gastro Local, o platformă dedicată punctelor gastronomice locale, care a ajuns la o reţea de 20 astfel de locaţii.

El adaugă că sunt unii oameni care s-au întors din afară cu energie, know-how şi idei, iar în România sunt locuri valoroase şi anumite valori, pe care încă nu le punem în valoare, astfel că vede mult potenţial de dezvoltare a agroturismului.

„Cred că agroturismul trebuie făcut pentru copii, pentru că unii nu ştiu cum şi de unde vine laptele sau care e gustul real al unei roşii. Trebuie să ne cunoaştem şi să ne vedem rădăcinile, pentru că noi poate nu ne dăm seama în momentul de faţă că avem o comoară care încă este activă: viaţa rurală românească“, a mai spus Lungu.

Copiii au fost şi motivul întoarcerii în România a familiei Dulf, care a pus bazele Fermei Haiducului în localitatea Mara din Maramureş. „Eram plecaţi în Portugalia şi la un moment dat, când s-au născut fetele noastre, ne-am dorit să le oferim o alimentaţie săntătoasă şi o copilărie aproape de natură. Am venit în România în concediu, am cumpărat o bucată de un hectar din teren şi până în 2016, când ne-am întors definitv în România, am ajuns la 8 hectare“, aşa a început Daniel Dulf să povestească despre Ferma Haiducului.

Împreună cu soţia sa a început să crească porci de Mangaliţa, apoi au cumpărat capre, vaci, albine şi „aşa ne-am trezit cu 60 de porci, 80 de capre, 5 vaci şi 40 de familii de albine“. După aceea au făcut brânzeturi maturate, dulceţuri şi pastramă, iar din 2020 au deschis şi un restaurant. „Nu am avut un plan de afaceri, ci pur şi simplu i-am dat bătaie, relaxaţi. Cumva am reuşit să o scoatem la capăt“, a întărit Daniel Dulf. 

 

Sorin Petcu, fondator, Făbricuţa de Lactate şi Ferma Animalelor:

Ferma Animalelor a pornit de la ideea de a oferi părinţilor şi copiilor din oraş posibilitatea de a interacţiona cu animalele, mai ales cu cele domestice, într-un mediu cât mai natural.

Aveam la bază un business de agricultură, o fermă de aproximativ 600 de vaci.

 

Daniel Dulf, cofondator, Ferma Haiducului:

Nu am avut un plan de afaceri, ci pur şi simplu i-am dat bătaie, relaxaţi. Cumva am reuşit să o scoatem la capăt şi din 2020 am hotărât că cel mai bine ar fi să facem un restaurant, să ne autorizăm, să le arătăm clienţilor toată experienţa noastră, începând de la creşterea animalelor până la producţia de mâncare.

 

Dorian Lungu, fondator, Gastro Local:

Un punct gastronomic local nu este numai despre mâncare, ci despre o experienţă, pentru că poţi să vezi, de exemplu, iepurii pe care îî are cineva în gospodărie, porcii din cocină, vaca din grajd sau poţi să smulgi ceapa pe care o vei mânca din grădină sau din solar.

În multe zone avem un potenţial enorm de dezvoltare, cu plusurile şi minusurile infrastructurii.

 

Sorin Vîlcan, fondator, Punct Gastronomic Local Casa VLC:

Businessul l-am început în 2022. Noi am fost şoferi pe tir pentru comunitate şi ne-am întors acasă cu gândul să valorificăm produsele autentice locale şi aşa am deschis primul punct gastronomic local din nord-vestul Harghitei, la Bilbor.

Nu îţi trebuie mulţi bani să porneşti o afacere, ci plăcerea de a munci.

 

Cosmin Măglaş, CEO şi fondator, Atragem Finanţare:

În acest moment, la preţuri de Austria şi Germania, România oferă calitate de Turcia. Multe pensiuni sunt înghesuite şi nu avem locuri de parcare.

Ca turiştii să vină şi să revină la noi avem nevoie de mâncare proaspătă, de curaţenie şi de spaţii corect compartimentate.