♦ În România sunt 35 de milioane de pruni şi producţia de prune din anul agricol 2023 a fost de 655.000 de tone, conform statisticilor naţionale, iar pentru acest an producătorii estimează o producţie extrem de bună, peste media ultimilor ani ♦ România rămâne cel mai mare producător de prune din UE, cu circa 50% din volumul total realizat, şi în top 5 mondial la producţia de prune.
Anul agricol 2024 a fost unul excelent pentru prune, mai ales pentru soiurile de vară şi cele din livezile aflate la câmpie. Recolta totală a depăşit media ultimilor ani, chiar dacă toamna a adus probleme din cauza lipsei de apă din sol. Prunele coapte mai târziu au rămas mici, mai puţin zemoase şi sărace în zahăr. Majoritatea vor fi folosite pentru ţuică, dar provocarea rămâne: cum poate România, lider european la producţia de prune, să transforme ţuica într-un succes gastronomic?
„Pentru prunele din zona noastră (Argeş – n. red.) a fost extrem de bine. Tatăl meu este inginer horticol şi se ocupă de toate livezile noastre şi mi-a spus că 2024 a fost unul dintre cei mai buni ani din ultima perioadă pentru prune, chiar dacă condiţiile meteorologice nu au fost bune pentru celelalte culturi. (...) Livezile de pe deal au fost dezavantajate faţă de cele de la câmpie“, a spus Irina Mărăşoiu, fondator al producătorului de ţuică tradiţională Pater, un business de familie pornit în 2017, situat pe segmentul premium. Ea a fost prezentă la emisiunea ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.
Pater are livezi atât în zona de deal, lângă o gârlă, cât şi de câmpie, astfel că a reuşit să obţină rezultate foarte bune în acest an agricol. Mai mult, Irina Mărăşoiu a menţionat că livezile de pruni bătrâni sau moşteniţi de la bunici au rezistat cel mai bine la condiţiile meteorologice din prezent. „Cel mai tare suferă livezile tinere.“
„Au fost prune multe (în acest an agricol – n. red.), dar lipsa de apă s-a văzut, căci au rămas micuţe, adică cu zeamă mai puţină. La cele care se coc toamna au fost probleme, pentru că nu s-au dezvoltat normal. Prunele de vară au avut o dezvoltare normală, chiar foarte bună“, a afirmat Emil Florescu, fondator, Florescu Emil PFA, producător certificat ecologic care produce în comunele Cuca şi Danicei din judeţul Argeş.
De asemenea, Argeş este judeţul cu cea mai mare producţie de prune din România. Emil Florescu produce atât prune de masă, cât şi pentru procesare şi a subliniat că la cele pentru distilare s-a simţit destul de bine lipsa apei. Apoi, a spus el, n-au avut nici dulceaţa din anii precedenţi, ba chiar unele soiuri au avut fructe acrişoare.
„La noi a fost zonă de deal şi a fost o secetă destul de severă. (...) Sunt diferenţe de producţie în funcţie de amplasarea terenului, de sol, sunt diferenţe în funcţie de soiurile de pomi pe care le am în livezi.“
Sorin Baciu, fondatorul Din Livada Baciului, care are livezi de fructe întinse pe două hectare, a spus că şi în Suceava a fost un an agricol prosper pentru prune. „Eu am gândit o livadă, în primul rând, pentru nuci, dar am zis că până creşte nucul, care are nevoie de zece ani, să pun pruni. Prunii sunt în primul an în care au început să producă şi recolta este foarte bună“, a afirmat Sorin Baciu. Iniţial, el şi-a făcut livada din pasiune, pentru că îi place să consume fructe şi s-a trezit cu supraproducţie, iar acum provocarea sa este valorificarea ei, pentru că preţurile sunt mici în piaţă şi consumatorii îşi doresc fructe aspectuoase.
De altfel, nu s-a gândit la procesarea fructului, pe care să-l facă magiun sau ţuică, deşi i-ar creşte valoarea. El şi-ar fi dorit să existe centre regionale de colectare şi depozitare a fructelor, pe care autorităţile le-au promis de cinci ani şi care ar fi fost un real ajutor pentru producători.
Românii mâncă puţine prune proaspete, adică până în 20% din producţie, cele mai multe ajungând ţuică, care nu este vândută corespunzător, consideră producătorii. Irina Mărăşoiu, fondatoarea Pater, crede că există mai multe aspecte legate de consumul redus de ţuică în HoReCa.
„În clipa în care ai în resturante coniac, rom, tequila, trebuie să fii conştient că toate ţările din care provin au investit foarte mult în această tradiţie. La noi, ţuica şi rachiurile din fructe au fost lăsate la ideea de tradiţie. (...) Dacă te duci în Austria într-un restaurant sau într-un bar, în orice loc merge, ai cel puţin patru-cinci producători de-ai lor de autorizaţii, iar la final ţi se oferă un pahar din partea casei“, a spus Irina Mărăşoiu.
Ea a adăugat că ţuica şi rachiurile de fructe nu sunt mai prejos faţă de whisky sau coniac şi trebuie să dovedim mergând la târgurile şi concursurile internaţionale. „Noi vrem să fim pe piaţa din România, vrem să educăm consumatorul şi oaspeţii restaurantelor care ne văd să ne guste. (...) Dacă un client intră într-un bar şi poate să dea 30-40 de lei pe o pe o băutură, pe un whisky, acel client are puterea financiară să dea 40 lei şi pe un pahar de ţuică. Este un distilat românesc, este tradiţional, trebuie să fie respectat şi poate să ajute la creşterea ideii de brand de ţară.“
Irina Mărăşoiu, fondator, Pater: Dacă un client intră într-un bar şi poate să dea 30-40 de lei pe o băutură, pe un whisky, acel client are puterea financiară să dea 40 lei şi pe un pahar de ţuică. Este un distilat românesc, este tradiţional, trebuie să fie respectat şi poate să ajute la creşterea ideii de brand de ţară.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE