ZF Agropower. O asociaţie de pe plaiurile Bârgăului, din judeţul Bistriţa-Năsăud, deţine cele mai multe produse tradiţionale certificate din România: 27 de atestări, de la povilă şi chisăliţă de pomniţe până la pită cu crumpiri

Doina Ioana Monda, în vârstă de 80 de ani, a înfiinţat Asociaţia AFI-ProFamilia în 1996 şi o conduce de atunci, cu obiectivul de a implica persoane din familii vulnerabile în activităţi economice şi de a promova zona Bârgăului prin produsele sale tradiţionale.

„Eram în vacanţă la bunicii mei şi acolo am descoperit nişte produse deosebite. Mai târziu, mi-am dorit ca ele să devină cunoscute şi să putem valorifica ceea ce avem aici, astfel încât cât mai mulţi oameni să desco­pere ce înseamnă cu adevărat un produs natural“, a povestit ea în cadrul emisiunii ZF Agropower, susţinută de Banca Transilvania.

În trei decenii, asociaţia a reuşit să ateste 27 de produse ca „produse tradiţionale“ şi o mare parte dintre ele ca „produse montane“. Drumul a fost lung şi costisitor însă a dus la creşterea încrederii clienţilor şi căutarea produselor în toată Europa şi chiar de către români stabiliţi în China.

„Primul nostru produs atestat ca tradiţional se nu­meşte Povila de Bârgău, pentru că este de pe Bârgău (judeţul Bistriţa-Năsăud – n. red.), iar această denumire este specifică nouă. Îl realizăm din prune bistriţene, în căldări de cupru, iar procesul durează aproape 24 de ore, cu toată pregătirea, şi nu are niciun adaos de zahăr sau de conservanţi. Când am făcut documentaţia, am fost foarte miraţi că trebuia să demonstrăm că reţeta pe care vrem să o aplicăm este veche de minimum 50 de ani şi are atestare scrisă“, a spus Doina Ioana Monda.

După aceea, a atestat chisăliţa, un tip de dulceaţă pre­parată din zmeură, mure, afine, soc, merişor sălbatic, dar şi frăguţe, denumite local pomniţe, nuci verzi, cireşe sălbatice (cireşe amare), petale de trandafir, flori de salcâm, flori de crin şi pere pietroase, adică gutui. Pe lângă acestea, a atestat şi un tip de marmeladă denumită „liptar“, realizată din mere, pere şi prune. Apoi, a adaugat siropurile: de mentă, de muguri de brad sau de cimbru de câmp, cules şi pre­parat sezonier. În portofoliu se mai regăseşte şi „pita cu crumpiri“, adică pâine cu cartofi.

„În acest fel, noi am atestat 27 de produse tradiţionale, iar dintre acestea, în afară de pita cu crumpiri, toate sunt şi atestate ca produse montane, pentru că avem muntele la doi paşi. Avem cele mai multe produse atestate din România şi nu este simplu deloc. Este nevoie de foarte multă răbdare şi de căutări prin arhive pentru a găsi reţeta şi documente care să ateste că acest produs a fost realizat conform reţetei res­pective şi în anumite condiţii. În acelaşi timp, atunci când faci produsul, trebuie să respecţi, din toate punctele de vedere, reţeta tradiţională“, a explicat Doina Ioana Monda.

Ea consideră că este important ca oamenii să înţeleagă diferenţa dintre produsele tradiţionale atestate şi cele care sunt doar etichetate ca „produs tradiţional“, fără a avea certificările şi verificările aferente. „Ca să vă dau un exemplu, plăteşti 485 de lei pentru analiza unui singur produs mi se pare mult, pentru că noi avem 27 de produse.“

Ea spune că nu a beneficiat de sprijin pentru dezvoltare sau promovare nici din partea Ministerului Agriculturii, nici din partea Ministerului Turismului. Activitatea a fost dezvoltată pe cont propriu, inclusiv în ceea ce priveşte promovarea în afara ţării. „Am participat la diverse târguri în Europa, iar acolo am legat prieteni cu oameni care au venit, au gustat produsele, le-au plăcut şi au vrut să le ducă acasă, fie că a fost în Ungaria, Austria, Germania, Anglia sau Irlanda“, a întărit aceasta. De curând, a avut o primă cerere din China.

„Noi facem cantităţi mici, pentru că nu ne permitem să producem cantităţi mari din lipsă de finanţare, dar, în principiu, cel mai bine vândut este produsul Povila de Bârgău. Îl realizăm din prune bistriţene, care sunt mai mici, mai dulci şi au pieliţa foarte subţire, iar la fiert aceasta dispare şi nu rămâne în produs, deci, pur şi simplu, se omogenizează“, a explicat Doina Ioana Monda.

În principal, clienţii sunt familii cu copii. Siropurile produse de asociaţie ar putea ajunge şi în restaurante, însă acest lucru nu se întâmplă în prezent, a subliniat Monda. „Ambalajul pe care îl folosim este în cantităţi mici, astfel că produsele sunt mai degrabă cumpărate pentru consum acasă“, a explicat aceasta.

Anul 2025 a fost unul mai dificil din punctul de vedere al vânzărilor, pentru că a fost necesară o ajustare de preţ. Asociaţia foloseşte două tipuri de borcane, de 296 de grame şi de 400 de grame. Cantităţi mai mari sunt realizate doar la cerere, în cazul unor comenzi speciale. De exemplu, pot fi produse borcane de 800 de grame, însă exclusiv la solicitarea expresă a clienţilor.

„Oamenii au foarte multe curiozităţi şi te simt foarte bine dacă eşti sincer sau dacă eşti nesincer. Cunoaşterea producătorului local îţi dă încredere să îi cumperi produsul şi să îl recomanzi şi celorlalţi“, a mai spus Doina Ioana Monda.