ZF Agropower. Aurel Blaj, preşedinte, cooperativa agricolă Bio Carpathia: „Ne-am propus să dăm lapte bio în şcolile din Braşov, deci se poate. Produsele bio din carne, legumele şi fructele au potenţial mare pentru piaţa de achiziţii publice“

Cooperativa agricolă Bio Carpathia, formată din peste 20 de fermieri din judeţul Braşov care produc lapte, carne, fructe, legume şi miere bio, va distribui lapte bio în şcolile din judeţ, în urma încheierii unui contract cu autorităţile locale, iar reprezentanţii acesteia consideră că producătorii certificaţi bio din industria alimentară ar trebui să se îndrepte spre achiziţiile publice.

„Consumatorul trebuie să aibă o alternativă la produsele conven­ţionale. Sunt copii care nu au văzut niciodată o vacă şi cum educi acel copil că există şi lapte bio? Noi ne-am propus ca prin prezenţa produselor bio, mai sănătoase, să dăm lapte bio în şcolile din Braşov, deci se poate. (...) Fermierii care au copii şi nepoţi au perceput cu mândrie şi responsabilitate acest proiect. E un lucru firesc şi normal, pentru că copiii noştri merită ce e mai bun. Produsele bio din carne, legumele şi fructele au potenţial mare pentru piaţa de achiziţii publice“, a spus Aurel Blaj, preşedintele cooperativei agricole Bio Carpathia, în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Profi. El a menţionat că în acest caz autorităţile au considerat că pentru contract nu primează preţul, ci calitatea pro­duselor.

Totodată, Blaj a afirmat că odată cu pandemia consumatorul român a devenit mai preocupat de imunitate şi a ales să se uite mai atent la produsele bio.

„Din păcate, în România cei mai mulţi care fac produse bio nu au o relaţie directă cu consumatorul, ci retailul este cel care este interfaţa dintre producător şi consumator şi acesta îşi doreşte să facă profit. El este interesat să aducă din afară produs similar cu al meu la un preţ mai mic, lucru pe care eu nu pot să-l fac“, a precizat antreprenorul.

Spre exemplu, el afirmă că în zona de munte producţia medie este de 25 de litri de lapte pe cap de vacă, iar în zona de sud, unde se produce intens şi vaca nu este scoasă la păşunat producţia este de 40 de litri. Astfel că producţia fiind mai mică, produsul este mai scump, pentru că motorină şi furaje au acelaşi preţ ca în producţia convenţională. „Un preţ mai mare la raft, în medie cu 30%, înseamnă încrederea că acel produs vine de pe un lanţ ecologic“, a explicat Blaj.

„Dacă într-o fermă în care nu am performanţă economică nu-mi permit să dau 1.500 de euro unui muncitor, unui şef de fermă, nu-l voi avea pe cel mai bun. Dacă România ar avea toate fermele performante, românii care pleacă în vestul Europei ar sta să lucreze acasă, cu condiţia să fie plătiţi la fel. Români care lucrau în ferme din Marea Britanie s-au întors la noi. De exemplu, cineva se ocupa de gestionarea unei ferme acolo şi era plătit cu 1.200 de lire şi s-a întors pe acelaşi salariu în România, dar asta pentru că proprietarul fermei vinde lapte bio la preţ corect şi îşi permite să dea acest salariu“, a completat preşedintele cooperativei Bio Carpathia. Altfel, el susţine că sunt în România investitori din Elveţia şi Germania care cu echipamente performante au luat în arendă terenuri şi le lucrează şi oferă salarii competitive.

Cooperativa agricolă Bio Carpathia, înfiinţată în 2014, a avut o cifră de afaceri de 13,8 milioane de lei anul trecut, în scădere cu 18% faţă de anul 2020 şi un profit de 148.000 de lei, conform datelor publice, însă reprezentanţii companiei au avut au făcut investiţii într-un magazin mobil.

Odată cu asocierea, Blaj a subliniat că producţia de lapte bio a crescut de 15.000 litri/zi şi am ajuns la 600.000 de litri/zi. „Fermierul produce, iar de la poarta fermei se ocupă cooperativa de vânzare şi lucrurile funcţionează foarte bine. Încrederea este recomandarea noastră pentru cei care vor să facă cooperative.“