ZF Agropower. Bianca Folescu a cumpărat o casă de vacanţă în Vişina, Tulcea, pe care a extins-o într-o gospodărie ţărănească cu muzeu şi punct gastronomic local, care a devenit atracţie pentru turişti din Europa şi Asia

♦ „Vreau să mă implic în promovarea Dobrogei. Unul dintre proiectele la care lucrăm acum este Flavours of Dobrogea. Ne dorim ca, în 2029, Dobrogea să devină Regiune Gastronomică Europeană. Gastronomia noastră va fi cap de afiş în Europa“.

„La început am cumpărat o casă, apoi am mai cumpărat una, după care am construit o altă casă şi alte anexe. Totodată, am construit şi un brand, dacă pot spune aşa, pentru că, practic, am ajuns să am o gospodărie tradiţională destul de mare, cu foarte multe construcţii, dar şi cu foarte multe activităţi“, a spus Bianca Folescu, fondatoarea Suvenir din Dobrogea, un muzeu rural, atelier de creaţie şi punct gastronomic local situat în satul Vişina, din comuna Jurilovca, judeţul Tulcea.

A cumpărat, în urmă cu peste zece ani, casa de vacanţă în satul Vişina, într-o perioadă în care mutarea la ţară nu era o tendinţă, îşi aminteşte Bianca Floscu. A vrut doar un refugiu pentru weekenduri, cu o casă veche, o grădină cu flori şi câteva animale. Dar după ce a renovat gospodăria, locul a început să atragă vizitatori în căutare de poveşti şi autenticitate. Fără să îşi propună iniţial să dezvolte o afacere, proiectul a crescut treptat, pe măsură ce ea s-a îndrăgostit de Dobrogea şi de tradiţiile sale.

„Eu sunt venită de la Constanţa, născută în oraş, crescută în oraş aproape o viaţă şi venită la sat doar, cumva, într-o vacanţă. Dar lucrurile au evoluat. M-am îndrăgostit de tot ceea ce înseamnă tradiţionalul dobrogean şi atunci mi-a venit ideea că Dobrogea suferă din lipsa unui suvenir specific.“

„Un suvenir autentic, cum se foloseşte astăzi cuvântul, uneori poate prea mult. De aici a pornit această idee şi, în peste zece ani, povestea a crescut“, a spus antreprenoarea.

În timp, a dezvoltat o unitate de cazare, mai multe case şi muzeu cu expoziţii permanente, activităţi pentru adulţi şi copii, dar şi un punct gastronomic local, despre care spune că a devenit un reper în promovarea gastronomiei multietnice dobrogene.

Eu începuse să facă activităţi legate de educaţia nonformală, adică să primească în gospodăria rurală copii din programul „Şcoala altfel“, care voiau, în primul rând, o prăjiturică făcută de casă, apoi o mâncărică gătită ca la bunica şi de acolo a apărut nevoia să adauge partea de gastronomie în business şi, inclusiv, să facă ateliere de gastronomie. „A fost unul dintre primele puncte de gastronomie înfiinţate în judeţul Tulcea, pentru că mie mi-a plăcut ca atunci când s-a inventat ceva să fiu printre primii. Şi chiar Ivan Patzaichin (iniţiatorul punctelor gastronomice locale - n. red.) m-a vizitat şi a mâncat aici şi a fost încântat“, a menţionat Bianca Folescu. 

„Nivelul nostru este un pic diferit de cel obişnuit al punctelor gastronomice locale, în sensul că, în gospodăria mea, ne ducem mult pe partea de educaţie, pe partea de promovare. Am şi viţă de vie, o grădină de zarzavaturi, cu roşii, castraveţi, ardei iute, am şi o livadă cu pomi fructiferi, peste 20 de soiuri, şi toţi cei care ajung la mine în gospodărie pot avea experienţa de a-şi culege singuri fructele din pomi, în perioada în care aceştia sunt încărcaţi de rod. Dar, totodată, le deschid şi un alt univers. Dobrogea are nevoie de promovare prin produsul multietnic, pentru că există această bogăţie care încă nu este suficient descoperită“, consideră Bianca Folescu.

Unul dintre evenimentele organizate în gospodăria sa a fost dedicat moştenirii tătarilor din Dobrogea, îmbinând poveşti, meşteşuguri, artizanat, muzică şi gastronomie tradiţională. Vizitatorii au participat inclusiv la un atelier în care s-a preparat şuberec. Un alt eveniment, „Pâinea în credinţa multietnică“, a explorat semnificaţia pâinii şi a colacilor în ritualurile şi tradiţiile diferitelor comunităţi etnice din Dobrogea.

Tot la gospodăria Suvenir din Dobrogea au fost organizate şi alte evenimente tematice, precum „Nunta ucrainenilor din Dobrogea“, care a recreat obiceiurile de nuntă ale comunităţii, inclusiv preparatele tradiţionale specifice. Un alt eveniment, „Plăcintele din Dobrogea“, a adus laolaltă persoane de mai multe etnii, care au prezentat plăcintele reprezentative, poveştile şi reţetele lor. 

„Lucrurile au evoluat diferit de la un an la altul şi sunt interesaţi de noi atât turiştii români, cât şi turiştii străini. Turiştii străini sunt cei mai dornici să vadă ce este în gospodărie şi să trăiască aceste experienţe autentice. De-a lungul anilor am avut turişti din Asia, dar şi din toată Europa. De asemenea, avem schimburi culturale prin programele Erasmus, în cadrul cărora vin foarte mulţi elevi şi studenţi de diferite naţionalităţi“, a explicat Folescu.

Gospodăria a fost dezvoltată treptat, prin investiţii proprii, fără finanţări europene şi acum proiectul este autosustenabil, iar Bianca Folescu consideră că experienţa sa poate fi un model şi o sursă de inspiraţie pentru cei care vor să înceapă o afacere în mediul rural în altă regiune a ţării.

 

Nu aduce ceasul ce aduce 2026

Vara aceasta este mai dificilă din punct de vedere economic, astfel că Bianca Folescu s-a adaptat. Ea vrea să promoveze gastronomia multietnică dobrogeană în afara gospodăriei, dar şi să combine atelierele de meşteşuguri cu cele de gastronomie în cadrul unor evenimente restrânse. 

Din acest an, Bianca Folescu a renunţat la serviciile de cazare şi a transformat camerele destinate turiştilor în obiective de vizitat. Una dintre încăperi a devenit magazin de meşteşuguri şi artizanat dobrogean, unde sunt promovate produsele locale.

Vizitatorii pot petrece în continuare o zi în gospodărie, iar familiile cu copii pot interacţiona cu animalele sale, de la peşti la porcuşori de Guineea, veveriţe şi iepuri uriaşi sau pitici, până la raţe, găini, boboci, pisici, oi şi cai. În anumite perioade sunt organizate şi plimbări cu trăsura trasă de cai.

„Vreau să mă implic în promovarea Dobrogei. Unul dintre proiectele la care lucrăm acum este Flavours of Dobrogea. Ne dorim ca, în 2029, Dobrogea să devină Regiune Gastronomică Europeană. Gastronomia noastră va fi cap de afiş în Europa. Pe de altă parte, există proiectul Via Dobrogeană, care, la fel, vrea să scoată în evidenţă, pe lângă toate frumuseţile Dobrogei şi toate formele ei de relief, istoria, tradiţiile, cultura, gastronomia şi punctele gastronomice locale din Dobrogea, precum şi alte proiecte în care sunt implicată. Eu zic că suntem într-un punct bun. Lucrurile vor continua“, a spus Bianca Folescu.

Ea a adăugat că dezvoltarea Dobrogei ca destinaţie turistică şi gastronomică necesită timp şi o promovare făcută cu grijă, dar regiunea are un potenţial, având aproape toate formele de relief şi 18 etnii, fiecare cu propriile tradiţii, costume, dansuri, meşteşuguri şi preparate specifice. Această diversitate reprezintă o bogăţie pentru întreaga Românie, după părerea sa.