ZF Agropower. Campania de recoltare a strugurilor a început mai devreme în acest an, grăbită de căldură, care a dus la o producţie mai mică, însă strugurii sunt mai dulci

♦ Pentru a compensa pierderile cauzate de scăderea producţiei, tot mai multe crame investesc în turismul viticol, o ramură care a crescut în ultimii ani, dar mai există mult loc de dezvoltare în piaţă.

Seceta a făcut multe victime în agricultura românească, iar efectele sale se văd imediat în producţiile agricole. Nici cultu­rile de struguri nu reprezintă o excepţie, care din cauza căldurii sunt recoltaţi mai repede, iar producţia a scăzut faţă de alţi ani. Deşi căldura a dus la o producţie mai mică, cantitatea de zahăr din struguri este mai mare, astfel că vinurile vor fi mai dulci.

Campania de recoltare a început deja, iar, în unele cazuri, chiar se apropie de final. Spre comparaţie, în alţi ani, culesul strugurilor începea după a doua jumătate a lunii septembrie.

„Anul acesta, am început foarte devreme culesul, pe 20 august. Nu cred că s-a început atât de devreme, dacă ne gândim la anii trecuţi. Noi nu suntem de foarte mult timp în piaţă, dar cei de la alte crame, care sunt de mai mult timp în piaţă, spun acelaşi lucru. Un an foarte atipic“, spune David Sandu, administrator la Crama de Piatră, un producător de vin din comuna Vadu Săpat, judeţul Prahova. Businessul mai cuprinde şi un restaurant şi o unitate de cazare cu douăsprezece camere.

 

 

La rândul său, Cristian Jugrestan, fondatorul Vinăriei Jugrestan, spune că deja a început culesul. Dacă în alţi ani culegea un prim soi mai devreme, anul acesta au fost culese patru soiuri.

„Vremea a făcut să culegem chiar patru soiuri de struguri, faţă de alţi ani în care culegeam doar primul soi timpuriu. A fost mustul foarte dulce, concentrat. Strugurii, o parte din ei, începuseră să se stafidească, dacă îi mai lăsam, nu mai rămânea nimic“, spune Cristian Jugrestan.

Seceta a dus la o producţie mai mică. Pentru vinurile roşii, seceta este şi un lucru bun pentru că astfel creşte cantitatea de zahăr din struguri şi vinurile vor fi mai bune, spune David Sandu. În pofida unei producţii mai mici, calitatea vinurilor ar putea creşte.

Din cauza lipsei de apă, ciorchinii de struguri nu s-au dezvoltat aşa cum ar fi trebuit, iar boabele sunt mult mai mici.

„Strugurii nu s-au dezvoltat. Dacă un ciorchine de cabernet sauvignon ar trebui să cântărească în mod normal circa 350 de grame, acum abia dacă are 100 de grame. Ciorchinii sunt mai mici, iar boabele sunt lipsite de zeamă“, spune Vasile Frîncu, acţionar al producătorului de vinuri bio Vifrana, aflată în Adamclisi, judeţul Constanţa. El adaugă că anul trecut, un sezon de asemenea lovit de secetă, producţia a fost la o treime faţă de cât ar fi fost normal. Vasile Frîncu spune că, în mod normal, producţia la hectar ar ajunge la circa 12 tone, însă anul trecut producţia a fost la o treime. Astfel, în acest an, canti­tatea recoltată ar putea să scadă şi mai mult în acest an.

Producătorii de vin sunt de părere că astfel de probleme vor deveni o constantă în anii următori, ceea ce îi va obliga pe producători să găsească noi soluţii pentru a compensa pierderile.

„Efectele sunt dezastruoase anul acesta din cauza secetei, probabil va fi la fel probabil şi anul viitor. Nu ştim dacă vom mai avea la soiurile pe care le-am avut, dacă vom mai avea aceeaşi producţie“, mai spune Vasile Frîncu.

Culturile din acest an au fost şi mai afectate faţă de anii trecuţi şi din cauza lipsei precipitaţiilor din timpul iernii.

„Rezerva de apă din sol nu s-a refăcut în timpul iernii, nici al primăverii, la ce s-a adăugat şi seceta care s-a instalat în jurul datei de 15 iunie. Vara aceasta nu am avut ploi“, spune Vasile Frîncu.

Producătorii caută însă soluţii pentru a compensa pierderile suferite din cauza scăderii producţiei, iar una dintre acestea stă chiar turismul viticol, o ramură care a crescut, dar încă este subdezvoltată.

„În zona Dealu Mare, de unde suntem noi, sunt peste 60 de crame şi din ce în ce mai multe încep să investească în turismul viticol, gustări şi tururi la cramă, cazări, restaurante“, spune David Sandu.

Dealu Mare are şi una dintre cele mai dezvoltate segmente de turism viticol dintre toate zonele ţării, iar proximitatea faţă de Bucureşti este principalul factor care a fost la o creştere a segmentului de turism.

David Sandu este de părere că turismul şi producţia de vin merg mână în mână, iar scăderile de pe un segment pot fi compensate cu o creştere a activităţii pe celălalt segment.

„Noi nu suntem o cramă foarte mare, nu comercializăm vinurile în retail pentru că nu avem producţia necesară. Noi comercializăm doar în HoReCa, dar cel mai mult vin îl vindem la noi la cramă, atât în restaurant, cât şi către oamenii care vin aici, se cazează, fac o degustare şi la sfârşit pleacă cu 1-2 cutii de vin“, mai spune David Sandu.

Turismul viticol ar putea fi una din soluţiile producătorilor de vin pentru a compensa pierderile suferite de pe urma scăderii producţiei. Alte soluţii stau însă în procesul de producţie, astfel încât planta să devină mai puţin afectată de secetă.

Vasile Frîncu, acţionar Vifrana: Efectele sunt dezastruoase anul acesta din cauza secetei, probabil va fi la fel probabil şi anul viitor. Nu ştim dacă vom mai avea la soiurile pe care le-am avut, dacă vom mai avea aceeaşi producţie.

Cristian Jugrestan, fondator Vinăria Jugrestan: A fost mustul foarte dulce, concentrat. Strugurii, o parte din ei, începuseră să se stafidească, dacă îi mai lăsam, nu mai rămânea nimic.

David Sandu, administrator la Crama de Piatră: În zona Dealu Mare, de unde suntem noi, sunt peste 60 de crame şi din ce în ce mai multe încep să investească în turismul viticol, gustări şi tururi la cramă, cazări, restaurante.