ZF Agropower. Câmpurile de lavandă din Transilvania, Muntenia ori Banat concurează cu cele din Provence şi Veliko Tărnavo. Ce investiţie necesită afacerea de nişă considerată „aurul mov“ datorită profitului

Suprafaţa cultivată cu lavandă, una dintre cele mai comune culturi din lume din care se fac uleiuri esenţiale, creşte de la an la an şi în România, astfel că după un deceniu de la apariţia pri­melor plantaţii la nivel naţional astăzi câmpurile de lavandă din Transilvania, Muntenia ori Banat con­cu­rează cu cele din Provence şi Veliko Tărnavo. Franţa şi Bulgaria sunt cei mai mari producători mondiali de ulei de lavandă, iar printre cultivatorii importanţi ai acestei nişe a agriculturii se numără şi România, Italia, Spania, Serbia ori Ungaria.

„La noi, suprafaţa cultivată cu lavandă a crescut de la an la an şi acum avem undeva către 7 hectare. Odată cu pandemia am renun­ţat să mai creştem suprafaţa, pentru că vrem să ne orientăm şi spre partea de pro­ducţie de cosmetice“, a spus Diana Palco, cofon­dator al Biolavanda. Ea a dezvoltat afa­cerea în 2015, împreună cu soţul său, în loca­litatea Delureni din judeţul Bistriţa-Năsăud.

Biolavanda are o pepinieră autorizată în care realizează butaşi şi are 22 de soiuri de lavandă în portofoliu, pe care le vinde atât în România, cât şi în străinătate. „Dacă un client doreşte să facă o afacere şi din producţie vrea să facă decoraţiuni îi recomandăm anumite soiuri potrivite pentru asta, dacă vrea să meargă pe partea de producţie de uleiuri esenţiale sau anumite produse alimentare îi reco­man­dăm alte soiuri. Soiurile noastre sunt acli­ma­tizate şi se adaptează fără nicio pro­blemă în toate zonele, indiferent că e zonă de câmpie, de deal sau de munte“, a adăugat Diana Palco.

Ea menţionează că lavanda nu este o plan­tă pretenţioasă, însă trebuie plantată în zone însorite, pentru că nu îi place umbra şi cel mai important este să fie solul bine dre­nat, să nu băltească apa, căci dacă există multă umiditate în sol plantele riscă să se îm­bol­năvească şi să nu se dezvolte cores­punzător.

Anamaria German, care a pornit în urmă cu opt ani afacerea Lavanda din Dumbravă, din localitatea cu acelaşi nume din judeţul Mureş, spune că investiţia iniţială în cultura sa de lavandă a fost de circa 1.000 de euro pentru 3.000 metri pătraţi. „După plantare vine adevărata provocare, pentru că trebuie să te gândeşti sub ce formă o vinzi şi cui.“

În prezent, compania Lavanda din Dumbravă face produse procesate precum ulei esenţial de lavandă, apă de lavandă, ulei de corp de lavandă, săculeţi de lavandă şi sare de lavandă. „De obicei clienţii caută diversitate şi prima dată am început să vând produsele în târguri şi în oraşul Bistriţa, unde am livrat personal. Comenzile le iau pe Facebook sau pe Instagram, pentru că nivelul la care lucrez nu este foarte mare încât să nu fac faţă“, explică Anamaria German.

„Noi, în 2017, am achiziţionat butaşi în valoare de 2.000 de lei, în condiţiile în care iei în calcul doar achiziţia butaşilor. Pe lângă aceasta cheltuială, trebuie luate în calcul mâna de lucru, în cazul în care nu reuşeşti să faci singur toate lucrările, achiziţionarea unui utilaj pentru a pregăti cultura şi pentru recoltare. Noi am reuşit să amortizăm investiţia foarte repede şi este o cultură profitabilă atât timp cât ştii o valorifici“, afirmă Ioana Ivan, co-fondator al Fire de Lavandă.

Ea a început afacerea în 2017, la un deceniu după ce a descoperit-o în Irlanda, împreună cu soţul său şi cultivă 1.000 mp cu lavandă în localitatea Săbăreni din judeţul Giurgiu. „Tot ceea ce cultivăm valorificăm în totalitate şi florile şi produsele obţinute din flori. Încă din planul iniţial ne doream să facem cosmetice sau produse procesate din lavandă. (...) Întotdeauna testăm produsele pe noi, ca să fim siguri că este ceea ce trebuie şi, de exemplu, uleiul îl obţinem mergând la o companie care are distilerie, pentru că noi nu deţinem dat fiind că suprafaţa noastră este relativ mică şi nu ar fi fost profitabil să achiziţionăm un sistem de distilat şi să îl utilizăm doar pentru a distila plantele noastre şi apoi valorificăm în principal in detaile, nu suntem atât de mari ca să putem să vindem şi angro“, a explicat Ioana Ivan. Produsele, de asemenea, sunt vândute prin intermediul mediului social.

Biolavanda, spre deosebire de cele două afaceri mai mici, exportă mare parte din producţie. „Anul trecut am livrat şi în Iordania lavandă, cu avionul, pentru că au cumpărat o jumătate de hectar şi urmează să mai achiziţioneze de la noi. Avem şi clienţi din Uniunea Europeană, atât pe partea de butaşi, cât şi pe partea de ulei de lavandă“, a afirmat Diana Palco.

În România, suprafaţa cultivată cu plante medicinale şi aromatice, unde se încadrează şi lavanda, a fost de 1.730 de hectare, iar producţia a fost de 1.950 de tone, arată datele pentru anul 2020 de la Institutul Naţional de Statistică.

Anamaria German, fondator, Lavanda din Dumbravă: Eu sunt crescută la sat şi ştiu ce înseamnă să lucrezi pământul şi să ai grijă de o plantă şi nu eram străină de agricultură, însă am fost străină de cum să valorific planta, dar dacă ai voinţă şi înveţi şi te pregăteşti, ţi se deschid ferestre şi uşi.

 

Ioana Ivan, cofondator, Fire de lavandă: Faptul că nu am pregătit terenul aşa cum  ar fi trebuit a fost prima provocare, în sensul în care nu am avut o suprafaţă perfect plană şi nici un plan înclinat cum au mulţi cultivatori din zona de vest, astfel că am pierdut aproape jumătate din ceea ce am cultivat în primul an, dar am luat-o de la capăt toamna următoare.

 

Diana Palco, cofondator, Biolavanda: Noi le recomandăm clienţilor să înceapă cu o suprafaţă de test, să îşi achiziţioneze un număr minim de butaşi, 200 sau 500, să se obişnuiască cu planta şi să se acomodeze cu partea de îngrijire.