ZF Agrobusiness

ZF Agropower. Carmen Gavrilescu, preşedinte, Asociaţia Producătorilor de Salam de Sibiu: Salamul de Sibiu are o cotă de 10% din piaţa de salam, cu producţii totale de 3.000 de tone

26.11.2021, 00:05 Autor: Florentina Niţu

Cele şase firme care au dreptul să producă salamul de Sibiu – Agricola Bacău, Cris-Tim, Aldis, H&E Reinert, Salsi şi Scandia Food – realizează anual o cantitate de 3.000 de tone, ceea ce înseamnă 10% din piaţa salamului, esti­mată la 30.000 de tone, susţine Carmen Gavrilescu, preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Salam de Sibiu.

„A fost provocator anul 2021, pentru că salamul de Sibiu este în zona produselor de nişă, a produselor premium şi în criză suferă. Suntem mulţumiţi că în România consumatorii încă l-au cumpărat şi în acest an şi nu am avut un recul, ci o constanţă de piaţă. (...) Piaţa salamului de Sibiu este cifrată la cantitatea de 3.000 de tone, ceea ce înseamnă 10% din piaţa de salam. Creşte piaţa produselor feliate“, a spus Carmen Gavrilescu în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Profi. 

În plus, ea adaugă că potrivit studiilor a crescut şi notorietatea salamului de Sibiu şi a produselor de Indicaţie Geografică Protejată (IGP), afirmând că dacă în 2018 doar 15% din consumatori ştiau ce e un produs IGP, în prezent rata este de 20%. În România sunt 42 de produse atestat ca IGP, conform informaţiilor din Catalogul Produselor Alimentare Certificate (CPAC). Spre comparaţie, în Italia sunt 315 produse alimentare care au IGP, Denumire de Origine Protejată (DOP) şi Indicaţie Geografică, conform datelor de la Agenţia Italiană pentru Comerţ Exterior, în timp ce în România sunt doar 53, potrivit CPAC. De asemenea, Italia are 526 de vinuri atestate, iar România are 130, pentru că italienii mizează pe tradiţie şi etichetă.

„Este important să ai mărci comunitare, dar este şi să promovezi certificarea IGP. La noi cea mai mare provocare a venit din mixul de canale de vânzări şi o altă provocare este legată de evoluţia pestei porcine africane din România. Este foarte greu să găseşti materia primă din reţeta consacrată“, a menţionat Gavrilescu.

De altfel, ea susţine că paradoxul ultimilor zece ani pentru industria agroalimentara este că în fiecare an a avut o altfel de criză, iar normalul este o criză. Evoluţia virusul pestei porcine africane în România, de la mijlocul lui 2017 până în prezent, însă, a fost cea mai mare provocare pentru producătorii şi procesatorii de carne de porc.

„Cel mai important este ce viziune au liderii firmelor care se asociază. E foarte important să găseşti un punct comun. Mie îmi place să merg pe scenariul optimist şi cred că după o criză urmează şi o ridicare. În 2022, cu orice provocare va veni, vom fi în stare să o gestionăm. Acum, planurile probabil se vor face tot pe trei ani, dar actualizările se vor face mai repede: trimestru de trimestru, lună de lună, în funcţie de ceea ce se întâmplă. Companiile au resurse şi antrenament şi lucrurile merg spre bine“, a mai spus Carmen Gavrilescu.

 

O campanie Ziarul Financiar susținută de
Banca Transilvania și Profi