ZF Agrobusiness

ZF Agropower CEO Talk. Daniel Costache, head of food buying, Penny România: „Nu putem spune ce se va întâmpla cu preţurile. Ne aşteptăm ca inflaţia să stagneze în restul anului 2023, ceea ce va asigura o stabilitate a preţului de vânzare a alimentelor“

28.02.2023, 11:30 Autor: Florentina Niţu

Preţurile mărfurilor alimentare au crescut cu 1,5% în luna ianuarie a acestui an faţă de luna decembrie a anului 2022, dar sunt cu peste 20% mai mari decât în luna ianuarie a anului trecut.

Preţul alimentelor va rămâne stabil pe parcursul anului 2023, în contexul în care inflaţia va stagna, cum este de aşteptat, dar nu se întrevede o scădere a preţului pentru anumite categorii de produse, ci, mai degrabă, o menţinere la nivelul actual, a afirmat Daniel Costache, head of food buying, Penny România, în cadrul emisiunii ZF Agropower CEO Talk. El activează de 14 ani în FMCG, iar de 10 ani lucrează în cadrul Penny România, unul dintre marii jucători din retail, şi recent a preluat funcţia de conducere a departamentului de achiziţii de alimente.

„Inflaţia a fost generată de mai multe cauze: pandemie, conflictul de peste graniţe şi penuria de materii prime derivate din acestea. Acum, preţul s-a aşezat pentru anumite produse care au avut creşteri mari în 2022 ca urmare a inflaţiei. Nu putem spune ce se va întâmpla însă cu preţurile (dacă va exista o scădere – n. red.). Ne aşteptăm ca inflaţia să stagneze în restul anului 2023, ceea ce va asigura o stabilitate a preţului de vânzare a alimen­telor“, a spus Daniel Costache. Preţurile mărfurilor alimentare au crescut cu 1,5% în luna ianuarie a acestui an faţă de luna decembrie a anului 2022, dar sunt cu peste 20% mai mari decât în ianuarie 2022, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică.

Rata anuală a inflaţiei în luna ianuarie 2023 comparativ cu luna ianuarie 2022 este 15,1%, după ce în luna decembrie a anului 2022 ajunsese la 16,4%.

O potenţială scădere a preţurilor alimentelor era estimată de analişti în contextul în care preţul cerealelor, principalele materii prime folosite în producţia de hrană sunt la nivelul antebelic şi atât porumbul, cât şi grâul se tranzacţionează pe bursă la circa 280 de euro/tonă, cu 5%, respectiv 10% mai puţin decât acum un an, când preţurile începeau să escaladeze ca urmare a conflictului din Ucraina. De asemenea, îngrăşămintele sunt mai ieftine şi se găsesc pe piaţă, iar preţul motorinei a scăzut. Însă, procesatorii au stocuri de materii prime cumpărate din recolta veche, pentru 3-6 luni, iar unii fermieri au cumpărat îngrăşăminte în vară sau în toamnă, înainte de scăderi. De altfel, preţul energiei e încă mare, iar la nivelul anului trecut a crescut semnificativ salariul minim net din agricultură şi industria alimentară, la 3.000 de lei.

 „Acum, piaţa s-a aşezat şi clientul a decis pe parcursul anului 2022 ce cantităţi de alimente are nevoie să cumpere din acele categorii a căror preţ a crescut foarte mult (de exemplu: zahăr, ulei – n. red.), ca urmare a inflaţiei foarte mare“, a menţionat Costache.

Astfel, el spune că cererea de produse alimentare a fost constantă în anul 2022 şi începutul lui 2023, subliniind că nu-şi modifică foarte des clienţii obiceiul de consum, dar îşi modifică alegerile în anumite subsegmente.

„Principala tendinţă pe care am observat-o ar fi polarizarea în alegerile clienţilor în segmentul de mărci proprii şi segmentul de branduri tip premium. Noi ne concentrăm pe mărcile proprii şi aproximativ 30% din portofoliul nostru din segmentul alimentar este de mărci proprii şi atenţia noastră se concentrază pe dezvoltarea acestora în viitorul apropiat şi pe termen lung, pentru că această polarizare conduce la o segmentare mai mare“, a explicat Daniel Costache.

Executivul susţine, însă, că în zona alimentară, unde au circa 2.000 de articole, clienţii de branduri premium au rămas loiali, dar segmentul de mijloc s-a divizat mult, clienţii mergând mult către mărci proprii. 

„Sunt circa 600 de furnizori în portofoliul nostru şi 80% sunt din România. Nu putem să lucrăm cu furnizori de ordinul miilor, pentru că nu îi putem asigura transparenţă clientului şi continuitate furnizorului ori acesta este obiectivul nostru principal. Ne dorim parteneri activi. (...) Intenţionăm ca până la finalul anului 60% din sortimentul aflat la raft să aibă ingredientul principal din România, să fie procesat şi ambalat în ţară“, a mai spus el.

Penny, ce opereaz? în România o re?ea de circa 280 de magazine cu profil discount, a iniţiat proiectul TripluRO (3Ro) prin care îşi propune ca produsele listate în magazine s? fie f?cute din ingrediente locale, procesate local ?i de c?tre produc?tori români.

„Ingredientul principal trebuie să rămână în ţară şi să fie procesat, ca să nu pierdem valoare adăugată. Dacă pierdem valoare adăugată, produsul nu mai este competitiv, iar clienţii îşi doresc produse româneşti, dar la preţuri competitive“, a adăugat reprezentantul Penny.

El mai crede că susţinerea economiei ar trebui să devină o regulă în retail, precizând că proiectul TripluRO este gândit pe termen lung, şi, pe lângă satisfacerea nevoilor consumatorilor, îşi doresc ca această iniţiativă să fie preluată de întreg ecosistemul de busiess, astfel încât „banii să rămână în ţară, să suţinem producătorii şi furnizorii români şi să ajutăm la creşterea puterii de cumpărare a clientului prin păstrarea valorii adăugate aici“.

 

 

 


 

 

O campanie Ziarul Financiar susținută de
Banca Transilvania și Penny