ZF Agropower. Cercetarea e viitorul, dar finanţarea pentru agricultură a rămas în trecut: 0,01% din PIB de 20 de ani. O economie puternică şi fără deficit comercial se construieşte prin inovaţie

Fără investiţii în cercetare, nu ne putem gândi la viitor, mai ales că agricultura depinde de condiţiile meteo şi se confruntă cu numeroase provocări, pre­cum secetă sau grindină, pentru care avem nevoie de soluţii. 

În acelaşi timp, genetica şi ameliorarea plantelor au rezolvat multe dificultăţi de-a lungul timpului. 

În plus, România, o ţară cu un pământ bogat, trebuie să-şi folosească această resursă nu doar pentru export de materie primă, ci pentru a produce aici, pe plan local. 

Totodată, marile programe legate de siguranţa şi securitatea alimentară nu pot începe decât prin asigurarea condiţiilor necesare, iar acestea depind direct de soluţiile oferite de cercetare. Mai mult, progresul omenirii este legat de evoluţia biologiei şi a inovaţiei în acest domeniu. Astfel, investiţiile în centre de R&D sunt în ultimii ani pe agendele managerilor corporaţiilor globale, dar România încă nu a făcut paşi vizibili în acest sens.

„Trebuie să ne punem întrebarea: ce nu are cercetarea în momentul acesta în România? În primul rând, nu are prioritate în deciziile care se iau la nivel politic şi administrativ, la nivel central. Alocarea fondurilor pentru sistemul de cercetare de la bugetul de stat a suferit de la an la an o scădere semnificativă. De asemenea, cercetarea din România, şi nu este vorba doar de cea agricolă, este pe ultimul loc în UE atât ca finanţare, cât şi ca atenţie din partea guvernanţilor. În plus, fondurile care sunt alocate sistemului de cercetare în România se află tot timpul sub semnul incertitudinii şi lipsei de continuitate a finanţării activităţilor de cercetare“, a spus Olga Vizitiu, director ştiinţific, Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie, în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny. 

Olga Vizitiu, director ştiinţific, Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie

În 2023, România a avut cea mai mică alocare din UE, de doar 25 euro pe persoană. Situaţia este şi mai critică în agricultură, unde investiţiile au fost de doar 0,01% din PIB, o sumă aproape insignifiantă, potrivit datelor de la Eurostat.

Răzvan Teodorescu, prorector al Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, prezent în cadrul aceleaşi emisiuni, a menţionat că fără cercetare, viitorul în agricultură nu există. Însă, ne lipseşte organizarea, nu ştim ce vrem, nu ştim să facem legături şi suferim din motivul acesta.   

„Dacă ne aşteptăm că cercetarea aduce a doua zi rezultate economice, ne înşelăm. Cercetarea aduce rezultate, cercetarea reprezintă o investiţie, nu este o cheltuială, dar trebuie să avem răbdare şi să avem susţinere pentru această activitate. Altfel, este complicat. La nivelul Uniunii Europene nu este mulţumitor rezultatul de 0,01% din PIB şi cred că putem să vedem foarte simplu diferenţele între cei care nu au investit în educaţie şi în cercetare şi între cei care au investit mult în educaţie şi în cercetare“, a afirmat Răzvan Teodorescu.

Răzvan Teodorescu, prorector al Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti

Spre comparaţie, România a investit 1,6 mld. euro în cercetare şi dezvoltare în 2023, în creştere faţă de 1,3 mi­liarde în 2022. Însă, aceste sume pălesc în faţa investiţiilor din alte state europene: Germania a alocat 130 de miliarde de euro, Franţa 61 de miliarde, iar Italia 28 de miliarde. Totodată, România se numără printre cele cinci ţări din UE cu o intensitate a cercetării şi dezvoltării sub 1% din PIB: România (0,5%), Malta (0,6%), Cipru (0,7%), Bulgaria şi Letonia (ambele 0,8%), potrivit Eurostat.

Pe de altă parte, Liviu Miron, prorector al Universităţii de Ştiinţele Vieţii „Ion Ionescu de la Brad“ din Iaşi, consideră că nici cercetătorii de la stat, nici cei din mediul privat „nu mai sunt la vârsta“ la care să aşteptăm de la guver finanţare pentru educaţie şi cercetare.

Liviu Miron, prorector al Universităţii de Ştiinţele Vieţii „Ion Ionescu de la Brad“ din Iaşi

„De mai bine de 20 de ani, aceste procente n-au mai depăşit 0,01% din PIB şi, de fiecare dată, sau, altfel spus, la fiecare patru ani, ele depăşesc în valoare absolută 0,5%-2% din PIB în promisiuni, dar rămân doar promisiuni până imediat ce s-au terminat alegerile. Astăzi ne aflăm la acelaşi nivel de finanţare a cercetării ca acum 20 de ani şi o spun în cunoştinţă de cauză. Lucru care, sigur, ne doare. Finanţarea este la limită, aşa cum este şi poziţia noastră între partenerii noştri europeni care îşi dezvoltă mediul de cercetare cu o finanţare pe măsură“, a precizat Liviu Miron. 

Mai mult, dacă nu îndrăznim să investim, să depunem eforturi şi să realizăm restructurări bine gândite, riscăm să pierdem, mai ales în agricultură, cercetări care se desfăşoară de zeci de ani. De exemplu, studiile pe termen lung privind resursele naturale – sol, apă, plante – se derulează de 60-70 de ani, iar lipsa de susţinere le-ar putea periclita.

Un alt aspect de care trebuie să ţinem seama este faptul că nu acordăm importanţa absolvenţilor de elită ai facultăţilor noastre, şefilor de promoţie, care ar trebui integraţi şi valorificaţi aici, nu lăsaţi să plece peste graniţe, lucru esenţial atât pentru educaţie şi învăţământ, cât şi pentru cercetarea ştiinţifică – două sectoare vitale, a subliniat Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“.

Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“

„În principal, cred că una dintre marile probleme ale României este lipsa de viziune pe termen mediu şi lung. Construim mereu strategii pe termen scurt sau cârpim anumite probleme care apar sau găurile care se ivesc în anumite probleme. În agricultură, deficitul comercial pe produse agroalimentare astăzi se duce undeva la 5 miliarde de euro. Este cel mai mare deficit pe care l-a înregistrat spaţiul românesc vreodată în domeniu“, a spus Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“. 

Totuşi, există şi motive de bucurie, Agro-Est Muntenia, companie fondată de Mihai Moraru împreună cu soţia sa, a construit un centru de cercetare agricolă de ultimă generaţie în Europa Centrală şi de Est, o investiţie de peste 6 milioane de euro, aflată în judeţul Buzău.

Pentru a stimula investiţiile în cercetare-dezvoltare, Uniunea Europeană a lansat programul Orizont Europa, care este principalul program de finanţare pentru perioada 2021-2027, cu un buget total de 95,5 miliarde de euro.

Mihai Moraru, cofondator al companiei Agro-Est Muntenia