ZF Agropower. Comcereal Vrancea, business dezvoltat pe verticală ce aşteaptă 400 mil. lei în 2026: „O strategie multipilon este mai bună din punctul de vedere al gestionării riscurilor“

♦ Afacerea a pornit în urmă cu trei decenii de la colectarea şi depozitarea cerealelor din Vrancea ♦ Apoi, Gelu Scutaru, căruia i s-a alăturat şi fiul - Cătălin Scutaru, a început să cumpere teren şi a ajuns să lucreze acum 4.500 de hectare cu cereale şi oleaginoase în Vrancea ♦ În prezent, businessul e dezvoltat pe cinci verticale: producţia de cereale, tradingul de cereale, distribuţia de inputuri agricole, producţia de pâine şi producţia de sucuri din propria livadă de fructe sub brandul Livada Fermecată, prezent în comerţul modern, dar şi la export.

„Întotdeauna, am considerat că o strategie multipilon este mai bună din punctul de vedere al gestio­nării riscurilor, per ansamblu“, spune Cătălin Scutaru, care s-a format şi a lucrat ca bancher timp de circa zece ani până să se alăture tatălui său, Gelu Scutaru, în businessul Comcereal Vrancea.

Împreună, au dezvoltat compania pe cinci verticale de activitate, pe principiul „nu pune toate ouăle în acelaşi coş“, abordare care i-a ajutat în ultimii ani, când producţia de cereale a fost afectată din cauza secetei, iar preţurile au scăzut, în timp ce compania a reuşit să îşi dubleze cifra de afaceri în 2025 şi îşi propune să menţină acelaşi ritm şi în 2026, cu obiectivul de a ajunge peste 400 de milioane de lei.

„Noi am folosit la maximum fondurile europene, dar este foarte important şi know-how-ul specific fiecărei activităţi. Există o curbă a învăţării mai rapidă sau mai lentă, în funcţie de cum alegi să acţionezi. Poţi să înveţi singur sau îţi poţi aduce în echipă oameni care ştiu deja şi pot face lucrurile să se întâmple. Am preferat să investim în capital uman pentru a ne completa echipa cu specialişti. Au venit foarte mulţi din multinaţionale, pe salarii competitive, astfel încât am îmbinat spiritul antreprenorial cu cadrul foarte riguros şi cu procedurile din corporaţii“, a spus Cătălin Scutaru, director executiv al Comcereal Vrancea, prezent la emisiunea ZF Agropower, proiect susţinut de Banca Transilvania. În prezent, compania are o echipă de 200 de angajaţi şi operează integrat în mai multe segmente ale lanţului valoric agricol. Activitatea agricolă include exploatarea a 4.500 de hectare de cultură vegetală, adică de cereale şi oleaginoase, operarea a patru baze de colectare a cerealelor în judeţul Vrancea şi un depozit dedicat inputurilor agricole.

Comcereal Vrancea este un business care are aproape 30 de ani de existenţă şi iniţial a pornit de la depozitarea şi colectarea cerealelor, iar apoi s-a extins prin achiziţia de terenuri şi producţia de cereale. Apoi, a apărut şi nevoia de procesare, iar aşa a intrat în zona de panificaţie. Mai departe, a mers către producţia de fructe şi apoi sucuri.

„Brandul nostru, Livada Fermecată, este prezent în comerţul modern, dar este prezent şi la export şi reprezintă un business pe care noi îl considerăm de nişă, foarte apreciat. Aici se pune foarte mult accent pe calitatea produsului şi pe nivelul scăzut de reziduuri de pesticide“, a explicat Cătălin Scutaru.

Acum, compania are în lucru proiecte noi proiecte de dezvoltare în industria alimentară, unde aşteaptă aprobarea fondurilor europene. „Vrem să folosim în continuare această resursă atât timp cât va mai fi disponibilă, pentru că este foarte importantă şi contribuie mult la modelul economic şi la viabilitatea unei investiţii.“

Pe partea de panificaţie, a creat o gamă de specialităţi care presupune ca produsele să aibă 25% maia şi antreprenorul spune că sunt foarte căutate de consumatori. „Suntem principalul furnizor în mediul rural, prin parteneri, din Vrancea şi din zonele limitrofe.“

 

Businessul de cereale, focusul principal

În 2025, Comcereal Vrancea a făcut o planificare strategică pe termen mediu şi lung (zece ani) în ceea ce priveşte producţia de cereale şi oleaginoase, în coontextul în care piaţa a fost afectată de secetă din 2020 încoace, iar preţurile sunt stabilite pe burse globale şi fluctuează.

„Ne-am concentrat foarte mult pe creşterea volumelor şi a rotaţiei infrastructurii pe care o operăm, precum şi pe controlul foarte bun al ciclului de cash şi de conversie în cash. Astfel, ne-am redus acest ciclu la două-trei săptămâni şi vom reuşi să facem foarte multe rotaţii într-un sezon, lucru care s-a văzut foarte uşor în 2025, când am reuşit să ne dublăm cifra de afaceri şi intenţionăm să facem acelaşi lucru şi în 2026“, a spus Scutaru.

În ceea ce priveşte culturile agricole, se concentrează pe controlul riguros al cheltuielilor şi al costurilor. „Am implementat, de acum câţiva ani, un ERP care ne permite să vizualizăm breakdown-ul cheltuielilor directe şi indirecte la nivel de solă şi putem, practic, să verificăm în timp real cum evoluează progresul costurilor faţă de bugetele pe care ni le-am asumat.“

Apoi, compania a investit în infrastructură, de la achiziţia de terenuri agricole, la investiţii în logistică şi irigaţii, atât cu pivoţi, cât şi irigaţii prin picurare, supraterană şi subterană, precum şi sisteme cu tamburi. Aprovizionarea cu apă se face din canalul Siret-Bărăgan, cât şi din sisteme locale, iar acum face puţuri forate, pentru a iriga încă 200 de hectare, ajungând astfel la o suprafaţă totală irigată de 1.200 de hectare din cele 4.500 de hectare pe care le exloatează.

„Porumbul se pretează în mod deosebit la sistemele de irigaţii. Există şi posibilitatea de a cultiva porumb în regim neirigat, însă trebuie să te gândeşti foarte bine cum controlezi riscul climatic (arşiţa din ultimele două veri – n. red.). Noi am reuşit să identificăm produse de asigurare pe piaţa internaţională care se pretează pentru a controla acest tip de risc. Acum, vedem un recul în general în România la porumb, iar dacă scade ponderea porumbului şi creşte ponderea culturilor de tip grâu, orz şi rapiţă“, a mai spus Cătălin Scutaru.

Chiar şi Comcereal Vrancea a schimbat amprenta culturilor: în trecut, raportul dintre culturile de toamnă (grâu, orz, rapiţă) şi culturile de primăvară (porumb, floarea-soarelui) de 50%-50%, iar în prezent, este 70%-30% în favoarea culturilor de toamnă.

„În 2026, suntem optimişti privind culturile în zonele în care activăm noi, respectiv în judeţele din Moldova: Vrancea, Galaţi, Brăila, Bacău. Culturile arată foarte bine. Am început sezonul agricol cu un bilanţ de precipitaţii foarte bun“, a menţionat Scutaru.

Mai mult, compania a pariat începând din 2024 pe un business de nişă şi anume producţia şi exportul de grâu Hi-Pro (high protein), adică cu conţinut ridicat de proteine, un soi echilibrat din punctul de vedere al indicilor de panificaţie, care ajunge în Grecia, Danemarca şi chiar în Liban.

„Avem în vedere, în planificarea noastră strategică, exportul direct de cereale, ca o etapă ulterioară de dezvoltare. Pentru asta trebuie să accesăm nişte instrumente specifice de finanţare, dar această posibilitate există. Am reuşit să operăm până acum nave de tip coaster din portul Brăila, cu capacităţi undeva între 5.000 şi 7.000 de tone“, a explicat Cătălin Scutaru.

De asemenea, compania şi-a extins aria de trading de cereale în afara judeţului Vrancea şi speră să crească puternic în următorii ani această latură. 

„Avem o infrastructură solidă în judeţul Vrancea, un punct logistic foarte important pe axa nord-sud, dar şi pe axa est şi sud-est. Suntem foarte bine conectaţi la reţeaua de infrastructură feroviară şi, automat, partea de logistică este foarte optimizată. (...) Infrastructura este o investiţie vitală în orice business care depinde de logistică. Autostrada Moldovei este o coloană vertebrală foarte importantă şi ne bucurăm că acest proiect avansează cu o viteză destul de bună“, a mai spus Scutaru.

Acum, compania Comcereal Vrancea are o capitalizare de peste 140 de milioane de lei. „Noi vedem acest context dificil de piaţă din acest ca pe unul în care se va realiza o selecţie şi ne concentrăm foarte mult pe controlul riguros al cash flow-ului, al costurilor şi pe o rotaţie intensivă a capitalului.“