ZF Agropower. Cooperativa agricolă Braicoop din Brăila vrea să ajungă la o suprafaţă irigabilă de aproape 5.000 de hectare şi investeşte în sisteme de irigaţii prin picurare în 2022

Cooperativa agricolă Braicoop din Brăila, formată din peste 50 de fermieri care cultivă cereale pe o suprafaţă de circa 20.000 de hectare, vrea să ajungă la o suprafaţă irigabilă de aproape 5.000 de hectare şi investeşte în sisteme de irigaţii prin picurare în 2022. Fermierii asociaţi în organizaţii ale utilizatorilor de apă pentru irigaţii (OUAI) au putut obţine în 2020 până la 1 milion de euro, din fonduri europene, pentru ame­najarea de sisteme de irigaţii. De ase­menea, în cazul cooperativei, membrii au folosit şi surse proprii sau bancare.

„În cadrul cooperativei, am implementat un proiect de irigare prin picurare. Anul trecut a fost făcută partea pilot pe 875 de hectare. Fiecare fermier a testat o suprafaţă mică şi a constatat beneficiile pe care le aduce acest sistem şi anume consumul redus de apă, în primul rând, iar etapa a doua a proiectului se desfăşoară anul acesta pe aproape 4.000 de hectare. Sistemul de irigat prin picurare este optim pe suprafeţele mici pe care nu poţi să pui instalaţii foarte mari de irigat, precum cele pivot sau liniare, iar avantajul este că, pe lângă volumul de apă foarte mic utilizat, avem nevoie de forţă de muncă redusă. De exemplu, cu un om gestionezi aproximativ

50 de hectare“, a spus Gabriel Stanciu, preşedintele cooperativei agricole Braicoop, în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania.

Brăila este judeţul cu cea mai mare suprafaţă amenajată pentru irigaţii din ţară, prin infrastructura naţională, dar, cu toate acestea, o vară secetoasă se simte, pentru că infrastructura necesită investiţii în reabilitare. În acest an, fermierii din Brăila au contractat o suprafaţă de 250.000 de hectare pentru a fi irigată din cele peste 600.000 de hectare amenajate, conform datelor de la Agenţia Naţională pentru Îmbunătăţiri Funciare.

„Infrastructura de irigaţii a fost gândită şi construită de vechiul regim. După căderea comunismului, mare parte din sistemul naţional a fost distrus. În Brăila, de exemplu unde avem o suprafaţă amenajată de peste 600.000 de hectare şi se irigă

250.000 de hectare, este această diferenţă din cauza faptului că vechiul sistem de irigaţii a fost distrus. Sunt fermieri care prin eforturi proprii, prin accesarea de fonduri europene, prin proiectele cu sprijinul de la Banca Mondială au refăcut canalul de aducţiune a apei, dar trebuie să se reabiliteze infrastructura principală. Ceea ce s-a făcut până acum e foarte bine, dar mai avem paşi de făcut şi ar fi ideal dacă prin PNRR am reuşi totuşi să atragem bani pentru sisteme de pompare a apei cu panouri fotovoltaice, astfel încât să reducem costurile cu energia, pentru că preţul său creşte de la o zi la zi. Până la urmă, noi, fermierii, găsim soluţii“, a afirmat Gabriel Stanciu.

---

Cooperativa agricolă Braicoop

► Anul trecut a realizat o cifră de afaceri de 89 de milioane de lei, de trei ori mai mare decât  în anul precedent şi un profit net de 400.000 de lei, de patru ori mai mare decât în 2020, arată datele de la Ministerul de Finanţe.

---

Costurile pentru a iriga în Brăila sunt în jur de 200 lei/hectar, în funcţie de treapta de pompare. În schimb, în Tulcea sau Constanţa, judeţe mai aproape de Dunăre, costurile sunt mai mici, în jur de 100-150 lei/hectar, dar de la treapta a cincea în sus, costurile cu irigatul se duc spre 1.000 de lei/hectar, a explicat Stanciu.

„Microsistemele de irigaţii sunt partea a doua a investiţiilor sau com­ple­tarea sistemului naţional de irigaţii, pentru că în continuare trebuie să dez­voltăm sistemul de irigaţii pe modelul început de regimul trecut. Este foarte complicat, pentru că este un sistem care consumă foarte multă energie şi necesită multă forţă de muncă.“

„Microsistemele de irigaţii care se face în jurul sursei de apă permit aprovizionarea cu apă din lacurile de suprafaţă şi din apele subterane, iar asta ne dă valoare adăugată tuturor“ a mai spus Stanciu.

În ceea ce priveşte forţa de muncă, Gabriel Stanciu susţine că în continuare există un deficit, mai ales de personal calificat, iar unii fermieri importă acum forţă de muncă din Somalia, Sri Lanka şi Vietnam şi crede că ai se va ajunge în situaţia în care România să importe multă forţă de muncă. „Noi În fermă avem 10 instalaţii de irigat performante şi le administrează doar doi oameni.“

Stanciu consideră că ar trebui finalizat şi canalul Siret-Bărăgan este un proiect foarte vechi, propus încă din timpul comunismului de când a început irigarea sistematizată în România. Construcţia nu mai are nevoie de foarte mulţi bani, însă trebuie găsită o sursă de finanţare pentru a o duce la bun sfârşit.

„Finalizarea acestui proiect ar aduce plus valoare atât fermierilor, cât şi ţării noastre. În momentul de faţă reuşim să ne autosusţinem, dar e momentul să trecem la următorul pas şi în loc să producem cereale, să producem hrană şi automat valoare adăugată. Sunt anumite investiţii începute care nu s-au finalizat şi din experienţele pe care le avem, un lucru început şi neterminat automat se distruge în timp“, a întărit preşedintele cooperativei Baicoop.

El crede că investiţiile în infrastructura principală de irigaţii trebuie făcute de statul român, iar după aceea investiţiile în canalele secundare sau investiţiile locale trebuie făcute de fermieri în parteneriat cu statul sau în parteneriat cu investitorii.

Cooperativa agricolă Braicoop este una dintre cele mai mari din România după cifra de afaceri. Anul trecut a realizat o cifră de afaceri de 89 de milioane de lei, de trei ori mai mare decât  în anul precedent şi un profit net de 400.000 de lei, de patru ori mai mare decât în 2020, arată datele de la Ministerul de Finanţe. În România sunt circa 4.000 de cooperative agricole, conform datelor Confidas.