Cooperativa Agricolă Bio Carpathia, cu 42 de membri, a achiziţionat utilaje precum tractoare, semănători, grape etc, de 1,6 milioane de euro cu fonduri europene pentru 15 membri, finanţarea fiind 90% nerambursabilă.
„Niciunul dintre fermierii care au primit aceste utilaje n-au avut posibilitatea să acceseze vreo finanţare europeană pentru ferma lor. Nu era posibil fără formă asociativă, adică dacă nu erau în cooperativă, n-aveau nicio şansă să primească utilaje atât de performante şi atât de scumpe. Mesajul meu este că fără forme asociative n-avem putere de negociere, nu avem putere de a ne dezvolta, pentru a atrage investitori sau finanţări europene“, a declarat Aurel Blaj, preşedinte al cooperativei agricole Bio Carpathia în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny. Aurel Blaj mai spune că în prezent cooperativa construieşte o fabrică de lapte, tot cu o finanţare europeană, unde laptele din fermă va ajunge să fie ambalat în cutii de carton. Fabrica ar trebui să fie gata în septembrie, iar construcţia a trecut de fundaţie. Fabrica este proiectată pentru a face faţă producţiei pentru lapte destinat şcolilor.
„Este un demers firesc. E normal ca o cooperativă să ajungă să pună pe piaţă produse finite. Degeaba produc porumb, dacă nu îl ambalez sub formă de mălai. Degeaba produc lapte, dacă nu îl vând sub formă de brânzeturi sau de lapte ambalat, să fie accesibil consumatorului larg.“
Investiţia se ridică la circa 2 milioane de euro, tot cu finanţare europeană, conform datelor furnizate anterior de Aurel Blaj. El adaugă că dezvoltarea fără bani nu se poate face fără bani şi multe din fermele din România nu au un grad de rentabilitate atât de mare,care să le facă bancabile pentru proiectele mari de investiţii. „Rentabilitatea este foarte mică, subvenţiile vin să acopere pierderile de venit. şi majoritatea fermelor astăzi sunt dependente de subvenţie. Ce încercăm noi să facem este să creăm nişte mecanisme prin care laptele bio din fermele noastre să ajungă pentru un lanţ scurt pe masa consumatorilor din România“. În prezent, Bio Carpathia are un magazin online iar produsele sunt disponibile şi într-un magazin propriu în piaţa agroalimentară Dacia din Braşov. În plus, cooperativa are şi un parteneriat cu un retailer.
„Am reuşit să intrăm într-o reţea de retail cu o gamă de produse lactate. Însă, nu ne dorim să dezvoltăm partea de retail foarte mult. Ne-am bucurat să păstrăm o marjă 50% în retail, 50% pe alte canale. Avem propriul nostru magazin de desfacere, avem magazin online, deschidem un proiect nou, o braserie în Braşov, după modelul unei cooperative din Italia. În braserie vom avea în vitrină produsele cooperativei precum lactate sau carne de vită gătită astfel încât consumatorii să aibă o experienţă culinară locală autentică“.
Cooperativa Bio Carpathia a fost înfiinţată în 2014 de către un grup de cinci fermieri certificaţi bio, care puneau la un loc 3.000 de litri de lapte pe zi pentru a-l vinde către un mare procesator din zona Braşov. Astăzi, Bio Carpathia reuneşte 42 de fermieri.
Astăzi, 10% din producţia de 700 de tone de lapte pe lună a fermierilor este procesată.
„Până nu sunt dezvoltate canalele de vânzare directă, nu ne permitem să facem stocuri, adică mergem în continuare în paralel cu procesatorii, colaboratorii noştri care sunt achizitori de materie primă, dar în paralel ne dezvoltăm propria noastră reţea de vânzare directă“, a punctat Aurel Blaj.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE