ZF Agropower. Cornel Stroescu, fermier din Mehedinţi, pregăteşte o nouă etapă de creştere: anul viitor deschide o fermă cu 200.000 de găini şi are în plan să ajungă la 1 milion de capete în următorii ani, determinat de cererea mare de ouă

♦ Cornel Stroescu, fondator, Stroescu Co: „Sunt doar furnizor local, deocamdată, dar vreau să ne extindem. Acum, nu avem suficiente ouă să dăm în oraşul nostru, Drobeta-Turnu Severin, că ni se termină producţia la 14:00.“

În judeţul Mehedinţi, nu sunt ferme mari de găini ouătoare, iar cererea pentru ouă depăşeşte oferta locală. Astfel, Cornel Stroescu, fermier din Şovarna, a făcut o investiţie de 9 mi­lioane de euro prin care îşi propune să ajungă la 200.000 de găini, o capacitate de zece ori mai mare decât cea actuală.

Recepţia va fi anul viitor şi antreprenorul susţine că este dintre cele mai mari proiecte de investiţii din zona sa. Însă nu vrea să se oprească la el, ci în următorii trei-patru ani vizează atingerea pragului de 1 milion de capete de găini, determinat de cererea mare de ouă.

„Pe zona noastră, pe regiune, cred că o investiţie de 9 milioane de euro este potrivită. În momentul de faţă producem ouă de la găini crescute la sol şi suntem în plină implementare a noului proiect. (...) Sunt doar furnizor local, deocamdată, dar vreau să ne extindem. Acum, nu avem suficiente ouă să dăm în oraşul nostru, Drobeta-Turnu Severin, că ni se termină producţia la 14:00“, a spus Cornel Stroescu, fondatorul com­paniei Stroescu Co, în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.

El a explicat că a realizat investiţia pentru că piaţa pentru ouă există, cel puţin în zona sa, are forţă de muncă dispusă să lucreze în zootehnie, iar pe de altă parte creează locuri de muncă şi generează venituri în economia locală. În plus, el vinde în retailul modern producţia şi a menţionat că depozitează deloc în prezent, deoarece consumatorii s-au orientat în special către producătorii locali, datorită siguranţei alimentare, iar astfel nu are stocuri.

„Am ferma de 13 ani şi n-am avut niciodată reclamaţii din punct de vedere al calităţii produsului“, a subliniat acesta. El a afirmat că oamenii se îndreaptă către supermarketuri şi hipermarketuri pentru că este mai ieftin - producătorii vând la jumătate din preţ faţă de cei din pieţe, dar şi pentru că produsele sunt mai sigure şi ouăle sunt de la găini crescute cu cereale.

„Recepţia finală a fermei noi va fi anul viitor. Dar avem şi alte planuri de extindere, nu ne vom opri la 200.000 de capete. În următorii trei-patru ani, ne propunem să ajungem la un milion de capete. Există o cerere în piaţă şi trebuie să producem în ţară. Până la urmă, de ce să depindem de importuri, aşa cum se întâmplă la alte alimente? Am văzut deja ce se întâmplă în cazul cărnii de porc (România importă 80% din consum - n. red.)“, a mai spus Cornel Stroescu.

Totuşi, menţionează că statul ar trebui să fie mai aproape de companii şi să nu ar trebui să încurce activitatea fermierilor, având în vedere că beneficiază de investiţiile lor. Mai mult, a spus că antreprenorii au nevoie de sprijinul băncilor şi de garanţii pentru investiţiile pe care le fac, pentru că, în prezent, băncile sunt reticente în ceea ce priveşte investiţiile în zootehnie, unde există riscuri, dar el susţine că piaţa ouălor din România este puternică, iar creşterea consumului de ouă la nivel mondial justifică investiţiile.

Din punctul său de vedere, investiţiile private trebuie susţinute de stat. În acest fel, se asigură o economie sănătoasă. Altfel, el crede că poţi creşte taxe, mări TVA-ul, aplica plafonări sau lua orice altă măsură, dar fără susţinerea investiţiilor, economia nu este sănătoasă. „Dacă nu susţii investiţiile, nu ai o economie sănătoasă, performantă, care să creeze bunăstarea poporului. Trăim într-o democraţie, într-un sistem capitalist, dar şi noi trebuie să fim sprijiniţi.“

El consideră că cel mai important mod de a susţine economia este prin investiţii. Altfel, experienţa României din ultimii 30-35 de ani se va repeta. Ca exemplu, a menţionat că recent cancelarul german a convocat marile companii pentru a discuta problemele economice, punând accent pe „investiţii“. Aşa crede că ar trebui să fie şi în România: statul să sprijine investitorii şi să elaboreze legi care să nu împovăreze mediul de afaceri.

„Noi contribuim şi pe orizontală, sprijinind mulţi fermieri din sectorul vegetal, deoarece fermele noastre consumă cereale. De exemplu, ferma mea consumă aproximativ 10.000 de tone de cereale pe an, ceea ce susţine direct agricultorii locali. Consumăm mii de tone de cereale anual, iar acest lucru trebuie înţeles: noi creăm profit şi pentru cei care lucrează în sectorul vegetal, fără a mai exporta cerealele brute. În schimb, transformăm materia primă într-un produs finit - oul, care ajunge pe rafturile magazinelor“, a menţionat Stroescu.

Acesta a adăugat că este provocator să meargă înainte în contextul actual, dar o face şi o să crească treptat şi preţurile ouălor, pentru că toate costurile de producţie au crescut: energia s-a dublat, preţul cerealelor a urcat, salariile au crescut, TVA-ul a crescut.

„Problema este că costurile au crescut semnificativ, iar plafonarea, dacă va mai fi, depinde de cheltuielile pe care le avem. Este vorba despre ouăle din categoria M, care reprezintă 75-80% din producţia unei ferme agricole. Pe de o parte, suntem afectaţi de plafonare pentru că costurile au crescut enorm. În plus, vin produse din import şi am întrebat cum se plafonează preţul pentru aceste produse, dar nu mi s-a răspuns. Plafonarea este pentru noi, producătorii români, în loc să fim protejaţi şi să putem produce în continuare cu profitabilitate, situaţia este dificilă“, a precizat el.

El a conchis că, fără investiţii în economie e ca în agricultură: nu poţi recolta vara grâu dacă nu l-ai semănat toamna. Astfel, dacă statul nu susţine investiţiile, nu există bani pentru TVA, taxe sau impozite.

Stroescu Co a avut o cifră de afaceri de 5,6 milioane de lei în 2024, în scădere de la 7,8 milioane de lei în 2023, conform datelor publice. Profitul a fost de 330.000 de lei faţă de 630.000 în urmă cu un an, având 43 de angajaţi.