Cosmin Măglaş, fondator al companiei de consultanţă Atragem Finanţare, crede că cea mai mare problemă a fermelor în acest moment este lipsa de lichidităţi, determinată şi de seceta din ultimii ani, iar statul ar trebui să gândească un program de garantare a creditelor luate de fermieri mai ales că acum 90% dintre ei nu sunt bancabili.
De asemenea, România nu are cum să iasă pe pieţele internaţionale cu produse alimentare pentru că nu a susţinut până acum crearea de holdinguri, nu se uită la crearea de entităţi mari, relevante pe plan european, astfel că România nu poate concura de exemplu cu Polonia, care are fabrici care produc şi de zece ori mai mult decât una din România.
„Importăm mâncare pentru animele de companie de exemplu. Nu am văzut o măsură care să sprijine fermierii să îşi creeze aceste unităţi de procesare şi totuşi importăm mâncare de animale de 600 de milioane de euro pe an şi probabil va creşte. Deci aici mi-aş dori ca următorul guvern să aibă o aplicare mai mare în ceea ce priveşte agobusinessul local“, a spus Cosmin Măglaş în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny. El adaugă că deja România sprijină fermele mici şi medii şi ar trebui să susţină afaceri mai relevante în PIB având în vedere că programe pentru fermele mai mici sunt deja.
„Am putea să creştem pentru că noi avem potenţial să fie mai mare ponderea agriculturii în PIB, dar de procesare nu putem să vorbim în acest moment, vorbim de export de materie primă şi import de alimente când noi ar trebui să vorbim de export de alimente”.
Anual, agricultura contribuie cu un procent de 4-6% din PIB, în funcţie de cum arată anul agricol, însă în ultimii ani o mare problemă cu care s-a confruntat România este dată de faptul că nu reuşeşte să-şi acopere consumul din producţia proprie în multe cazuri iar supraproducţia nu este valorificată. În 2024, România a avut
5 miliarde de euro deficit comercial pentru alimente şi animale vii, în creştere cu 50% faţă de anul 2023. În top zece produse agroalimentare care generează deficit pentru România, şapte sunt produse procesate, iar două sunt produse agricole care nu se pot produce în ţară – citricele şi bananele. Pe locul zece se află roşiile, subvenţionate ani la rând de guvern cu miliarde de lei.
Cosmin Măglaş spune că exemplu că în măsura DR 16 - Investiţii în sectorul legume şi/sau cartofi de la AFIR se promovează producţia în spaţii încălzite, adică se primeşte punctaj suplimentar. Însă, el atrage atenţia că, deşi fermierii au la îndemână fonduri pentru a face sere încălzite, o mare problemă este energia.
„Ar trebui să oferim fonduri foarte mari în zona de energie pentru fermieri, dar ulterior dezvoltării. Adică dacă ai un proiect de seră în care să ai încălzirea total electrică, să primeşti un ajutor de stat chiar şi ca şi ajutor rambursabil, un credit garantat de stat, astfel încât să-ţi faci un parc eolian sau o extracţie a apei geotermale, pentru că este foarte scumpă o astfel de încălzire”, a punctat Cosmin Măglaş. El dă exemplul unei sere de 7.000 mp al cărei proprietar a dorit să fie încălzită cu pompe de căldură, dar şi cu curent electric, iar cheltuiala totală se ridica la un milion de euro pentru o astfel de investiţie doar în achiziţia de surse de încălzire.
„Dacă statul ar veni cu un plan de împrumut pe termen lung, să zicem pe un termen de 15 ani, garantat de stat, care să ofere posibilitatea să se facă aceste sisteme de încălzire moderne, pompe de căldură combinate cu parcuri fotovoltaice, ar fi un plus”. El adaugă că o seră de tomate încălzită de 8.000 mp produce între 250 şi 300-50 tone de tomate anual.
„Dacă facem 10 sere înseamnă 30 de milioane de tone şi tot nu acoperă cred că necesarul de investiţii al României. Prin urmare, ar trebui ca în fiecare an să se găsească modalităţi de susţinere a celor care să investească pe banii lor în sere, dar să fie cumva scutiţi la partea de energie”, a punctat el.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE