ZF Agropower. Cristian Forgacs, inginer agronom, Leen Off Road, care produce căpşuni şi porumb zaharat sub brandul Doar Mia: La porumb zaharat am avut o producţie bună anul acesta, dar am văzut pe rafturile supermarketurilor marfă din Turcia

Cristian Forgacs, inginer agronom la Leen Off Road, care comercializează căpşuni şi porumb zaharat sub brandul Doar Mia, a spus că au existat probleme legate de fluxul comenzilor din retail în 2025, reducerea cantităţilor şi delistări periodice din magazine, uneori chiar limitative, fără expli­caţii clare, iar în supermarketuri se vinde porumb zaharat importat din Turcia, care afectează în mod direct producţia locală, întrucât influenţează cererea. Compania are contracte de opt ani cu retailerii, dar în acest an a primit comenzi mai mici, deşi piaţa porumbului zaharat nu este dezvoltată în România şi concurenţa nu e mare precum în Ungaria, unul dintre cei mai mari producători de porumb zaharat al Uniunii Europene care contro­lează o mare parte a producţiei, inclusiv pentru conserve.

„La porumb zaharat am avut o producţie bună anul acesta. (...) Eu mă ocup de activitatea în teren, iar soţia mea este responsabilă cu comenzile şi cu relaţionarea cu supermarketurile. A existat o problemă referitoare la fluxul comenzilor, la reducerea de cantităţi, la delistări periodice, uneori limitative. Nu ştim de ce. Probabil este o chestiune de flux de marfă, dar vreau să vă spun că am găsit pe piaţă, în supermarketuri, porumb zaharat din Turcia şi atunci vă daţi seama că suntem impactaţi”, a spus Cristian Forgacs, inginer agronom la Leen Off Road, fermă din Satu Mare.

El a fost prezent la emisiunea ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.

Deşi are colaborări de peste opt ani cu retailerii, producătorul spune că se confruntă cu preţuri mici şi comenzi tot mai reduse. El a explicat faptul că şi-a asumat o tehnologie riguroasă şi respectă cerinţele impuse de parteneri, însă piaţa rămâne dificilă.

„Suferim din punctul de vedere al importurilor şi să ştiţi că unul dintre cei mai mari producători de porumb zaharat din Uniunea Europeană este Ungaria. Fermierii de acolo cultivă pe sute de hectare, stăpânesc foarte bine tehnologia şi condiţionează produsul. Au fabrici de conserve specializate pe porumbul zaharat. Ungaria, pe plan local, este foarte puternică, dar la noi, am observat importuri din Turcia”, a mai spus Forgacs.

Producţia de porumb zaharat în Uniunea Europeană este dominată de Franţa şi Ungaria, care sunt cei mai mari producători de porumb zaharat congelat şi conservat. În timp ce producţia totală de porumb în UE a depăşit 60 de milioane de tone în 2024, producţia de porumb zaharat este mai mică, dar a înregistrat o creştere moderată, conform datelor Eurostat. Vânzările de seminţe de porumb zaharat în Europa sunt estimate să ajungă la 374,6 milioane de dolari în 2024, potrivit unui nou studiu publicat de Fact.MR. Piaţa europeană ar putea să crescă cu o rată anuală de 6,4% şi să atingă 696 milioane de dolari până la sfârşitul anului 2034.

În 2020, în timpul pandemiei, Florentina Simion, cofondatoarea companiei Serpico Trading, cel mai mare distribuitor al brandului Bonduelle pe piaţa românească, a spus într-un interviu pentru Ziarul Financiar că, la nivel naţional, compania vinde zeci de mii de tone de conserve de porumb Bonduelle, brandul deţinând cea mai mare cotă de piaţă din România, dar porumbul fin conserve este din Ungaria şi Polonia.

„Nouă ne este greu acum să vindem pentru procesatori, dar ne descurcăm cu vânzările de porumb zaharat în stare proaspătă. Este vorba de de cash flow, care contează pentru un producător mic”, a explicat Forgacs.

În ceea ce priveşte valorificarea, comparativ cu anul trecut, aceasta a fost mai dificilă. Din punct de vedere al preţurilor, producătorul spune că situaţia economică i-a „aruncat cu câţiva ani în spate”, deoarece costurile sunt foarte mari, iar menţinerea competitivităţii necesită investiţii considerabile.

El cultivă un an căpşune şi un an porumb zaharat, cultură potrivită pentru zona Satu Mare, însă anul acesta s-a confruntat cu provocări. A fost aproape de a reînsămânţa câteva parcele şi a adoptat tehnologia semănatului eşalonat, pentru a putea valorifica treptat suprafeţele mari. Semănatul a început la începutul lunii aprilie, însă în mai temperaturile au scăzut la -7°C, iar porumbul s-a oprit temporar din creştere, reluându-şi dezvoltarea mult mai greu. Această situaţie a dus la decalarea epocilor de semănat.

La căpşune, de exemplu, în trecut au fost probleme legate de controlul bolilor şi lipsa apei, care reprezintă o problemă generală, mai ales că este foarte scumpă. În prezent, compania face un puţ de mare adâncime pentru a iriga şi într-o lună va finaliza investiţia.

„Dacă există investiţii, eşti competitiv; dacă nu, rămâi în urmă. Trebuie să existe un echilibru între venituri şi cheltuieli, iar competitivitatea se obţine prin optimizarea costurilor. În ziua de azi, fermele mari reuşesc acest lucru mai uşor, nu şi noi, care suntem o exploataţie mai mică. Trebuie să fim atenţi la toate detaliile pentru a ne menţine eficienţa”, a menţionat Cristian Forgacs.

În ceea ce priveşte producţia, la porumbul zaharat rezultatele au fost bune anul acesta. A ţinut sub control a stresului termic şi arşiţa din vară. În schimb, la culturile nou-înfiinţate de căpşune, plantele s-au oprit din creştere din cauza temperaturilor ridicate. La porumbul zaharat situaţia a fost diferită, deoarece plantele au o vegetaţie mai dezvoltată, iar evapotranspiraţia este mai lentă, ceea ce favorizează formarea unui microclimat mai stabil.

Inginerul agronom a explicat că nu îi interesează un nivel foarte ridicat al producţiei, ci mai degrabă o producţie constantă, care oferă siguranţă. Totuşi, el crede că în horticultură ar trebui să discutăm exclusiv despre culturi irigate, pentru a garanta producţia şi calitatea produsului, respectiv absenţa reziduurilor de pesticide, a metalelor grele şi obţinerea unui produs sănătos, conform standardelor „quickly clean”, destinat consumului sigur.

De exemplu, la parcelele irigate prin picurare, cât şi cele prin aspersie, vegetaţia mai densă a creat un microclimat care a redus evaporarea apei şi încălzirea rapidă a solului, ceea ce a ajutat plantele. În ceea ce priveşte dăunătorii şi bolile, anul acesta s-a a avut o singură generaţie de Helicoverpa armigera, iar pucinioza nu a mai fost prezentă, spre deosebire de anul precedent, când a avut trei generaţii. Totuşi, au mai fost avortări cauzate de arşiţă la porumbul zaharat.

Cristian Forgacs speră să recupereze la culturile de căpşune banii, dacă porumbul zaharat nu a avut rezultatele aşteptate în acest an. În cazul căpşunelor, reţeaua de autostrăzi facilitează transportul, fiind conectaţi la infrastructura rutieră europeană la doar 30 km. De exemplu, până la Budapesta se ajunge din ferma sa în circa trei ore, ceea ce permite livrarea rapidă a căpşunelor. Totuşi, cerinţe nu există momentan. Însă, spre surprinderea sa, anul acesta au venit comercianţi polonezi să achiziţioneze căpşune proaspete din zona sa. Mai mult, s-au încheiat contracte futures pentru recolta anului viitor, iar astfel polonezii intermediază producţia românească şi să exporte în Ungaria, dar şi în ţările nordice. Clima din Polonia este mai rece şi nu le permite să producă căpşune, deşi livezile de mere sunt întinse şi productive.

„Mă îngrozeşte anul viitor pentru ce înseamnă inputuri agricole, pentru ce înseamnă rezerva de apă din sol, pentru că la noi, dacă incidenţa de udare este mult mai rară şi nu prindem perioadele de irigat când trebuie, efectiv lucrăm degeaba. Deci, din punct de vedere al producţiei şi al nesiguranţei vânzării este o chestiune pe care, noi, la fel ca toată lumea, o avem”, a mai spus Forgacs.