ZF Agropower. Dan Corbuţ, fondatorul Agroind Cauaceu, care exploatează 3.500 de hectare în Bihor: Suprafaţa cultivată cu rapiţă a crescut cu 10-15% în judeţ acest an, dar fermierii nu se despart de porumb. Chiar dacă arşiţa din vară a redus recolta de porumb, rămâne cea mai profitabilă cultură într-un an normal

În ultimii doi ani, pe fondul arşiţei care a afectat puternic cultura de porumb, producţiile naţionale au ajuns la minime istorice pentru ultimii 15 ani, de circa 7 milioane de tone anul trecut şi o estimare de 6 milioane de tone pentru 2025. În acest context, mulţi fermieri din România au ales să reducă suprafeţele cultivate cu porumb, considerând că riscul climatic este prea mare.

În judeţul Bihor, până de curând în top zece judeţe din România după suprafaţa cultivată cu cereale, deşi se observă o uşoară diminuare a suprafeţelor acoperite de porumb, fermierii continuă totuşi să aibă încredere în această cultură, care rămâne cea mai profitabilă în anii agricoli normali. Totuşi, există o migrare moderată către rapiţă, cultură care a crescut în importanţă în ultimii cinci ani. Suprafaţa cultivată cu această plantă oleaginoasă a crescut cu aproape 45% din 2020 încoace, în timp ce reducerea la porumb rămâne relativ mică, de sub 10%, arată datele Institutului Naţional de Statistică.

„La noi în judeţ a crescut suprafaţa însămânţată cu rapiţă cu 10 până în 15% anul acesta. Rapiţa va fi o cultură pe care fermierii au pariat corect, datorită şi faptului că am avut noroc de precipitaţii în toamna aceasta, lucru care ne-a ajutat în comparaţie cu zona din vestul României şi aici mă refer la judeţele Arad şi Timiş, în care lipsa precipitaţiilor s-a simţit mult“, a spus Dan Corbuţ, fondatorul Agroind Cauaceu, care exploatează 3.500 de hectare în Bihor, prezent la emisiunea ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.

El deţine ferme în loca­lităţile Diosig şi Chiraleu din judeţul Bihor şi a menţionat că în această toamnă rapiţa arată destul de bine. În judeţul Bihor, cultura a răsărit în proporţie de peste 90%, fără probleme. În comparaţie cu fermierii din judeţul Arad, Corbuţ a menţionat că fermierii din judeţul Bihor nu s-au decis încă, în proporţie mare, să treacă de la culturile de primăvară la cele de toamnă, chiar dacă în acest an agricol producţiile de porumb nu au fost la nivelul cu care zona era obişnuită.

„Fermierii speră ca cultura porumbului să rămână în continuare o cultură care să le aducă profit şi eu sper ca să nu renunţe la această cultură, pentru că, din punctul meu de vedere, este cea mai profitabilă cultură într-un an normal din punct de vedere al precipitaţiilor“, a precizat Corbuţ.

În judeţul Bihor, grâul ocupă cea mai mare suprafaţă agricolă în 2024, cu aproximativ 86.000 de hectare, urmat de porumb, cu 82.500 de hectare. Comparativ cu anul 2020, un an marcat de secetă severă, suprafaţa cultivată cu porumb a scăzut de la 91.260 hectare la 82.500 hectare, cu circa 9,6%, conform datelor de la INS.

Acum, Bihor este pe locul 11 la suprafaţa acoperită cu cereale, de 180.000 de hectare în 2024, după ce a pierdut circa 20.000 de hectare pentru aceste culturi, în principa de porumb, în ultimii cinci ani.

„În 2025, cel puţin la noi în judeţ, nu lipsa precipitaţiilor a fost problema principală, ci arşiţa de la începutul lui iunie, care a fost foarte puternică în zona Bihorului, în special în partea de sud. La mine în fermă, din cauza perioadei de însămânţare, porumbul semănat în perioada optimă a suferit foarte mult în faza de polenizare, din cauza arşiţei, iar acolo am avut producţii de doar 1,5-2 tone/hectar. În schimb, porumbul pe care l-am semănat după 25 aprilie a dat producţii de 8-9 tone/hectar. Aşadar, anul acesta nu lipsa apei a fost factorul decisiv pentru producţiile mici, ci arşiţa“, a explicat Dan Corbuţ.

El spune că nu ar putea afirma că ar trebui schimbat calendarul de însămânţare, pentru că anul trecut situaţia a fost exact invers faţă de anul acesta. Suprafeţele de porumb care au fost amânate la începutul lunii aprilie au dat producţii mult mai mari decât cele semănate la sfârşit de aprilie. Lucrurile sunt foarte neclare acum în agricultură din cauza schimbărilor climatice şi nu există o situaţie constantă care să permită anticiparea perioadei în care va veni arşiţa, astfel încât porumbul să nu se afle chiar atunci în faza de polenizare. În aceste condiţii, spune el, totul ţine într-o mare măsură de noroc.

Dar, la fel ca în restul ţării, fermierii din Bihor încearcă să planifice şi să scădă riscurile, iar culturile de toamnă au câştigat teren. Suprafaţa cultivată cu rapiţă a crescut de la circa 14.000 hectare în 2020 la peste 20.000 hectare în 2024, ceea ce înseamnă o creştere de aproximativ 43%, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică. La oleaginoase, Bihor este pe locul 18 în topul judeţelor din România, cu circa 60.000 de hectare.

„Agricultura e o loterie şi va rămâne aşa. Acest lucru a fost întotdeauna sigur. Dacă în urmă cu 10-15 ani, cel puţin în vestul României, nu exista an în care să nu avem 500-600 l/m² de precipitaţii, în ultimii ani lucrurile s-au schimbat. Nu eram obişnuiţi cu arşiţă în luna iunie şi să ai 34-38°C. Schimbările sunt evidente şi este foarte greu să anticipăm astfel de fenomene şi să ştim în ce perioadă a anului vor apărea aceste temperaturi ridicate“, a mai spus Corbuţ.

Agroind Cauaceu a avut o cifră de afaceri de 608 milioane de lei în 2024, în scădere cu 24% faţă de anul precedent, potrivit datelor publice. În acţionariatul acestei companii este şi Ameropa, grup elveţian conduse de Andreas Zivy.